Monday, August 30, 2010

tandrete si toamna



1. jazz face baie; sta apoi intr-o pata de soare in bucatarie, si se linge.
o iau la culcare cu blindete, dar ea tine supararea. se duce in colt de pat pe o paturica ramasa acolo. sta cu coada la mine, ghemotoc. o las o vreme, apoi o iau iar linga mine si imi face favorul sa stea la mingiiat, numai ca eu urmaresc sa-i usuc burtica, asa ca o rostogolesc si ii rasfir blanita lunga si alba. apoi face ce fac copiii mici, doarme mult si ofteaza, abandonata si fara aparare.
eu citesc pere gimferer, fortuny. cind misc mina stinga sa dau paginile jazz arata ca ma simte si misca urechiutele.

2. seara, jazz isi face culcus in bratul meu sting, ghemuindu-se cu boticul in subbrat sau sub barbia mea. ridica sus capul si cere sa fie scarpinata sub barbie si pe lateralele gurii pina sub urechi, si intre urechi. se intinde si coada bate cu virful in genunchiul meu. o apas usor cu barbia prinzindu-i capul in scobitura gitului, dar ea nu zice nici zmi^c, ii place acolo inghesuita si la caldura.

am vazut un film pe animal planet, cum faceau masaj de recuperare unor animale care aveau afectiuni motorii. asa ca, ii fac si eu lui jazz dar pe degeaba: localizez incheietura labutei de sus, si cu cele 5 burice ale degetelor de la mina masez usor locul, venind pina la capat de labuta si apasind usor la gherute.
in acest moment, parca apas pe un buton, nesmintit jazz intinde labutele din spate, lungindu-se imens si desfacindu-le in flori cu gherute ascunse in citeva pete albe de blanita. caci la labutele din spate jazz are peticele albe.

in aproximativ 10 minute, coada lui jazz nu se mai zbate, semn ca a adormit. profund. imi iau cartea si citesc mai departe cum bocaccio pregatea adorarea lui dante si nu mai stiu sigur daca nu eu eram francesca da rimini.

3. jazz sta in locul unde au fost 2 fotolii si miauna. desi nu le-a apreciat niciodata, acum imi arata ca lipsesc. in schimb apreciaza pernutii care au aparut si pe care se poate aseza in orice colt al bibliotecii. seara tragem si o alergatura, siretul ala de la bocancii mei fiind pretextul fiindca in locul larg ramas, jazz uita dupa ce alearga si face salturi imense direct in rafturile cu carti sau pe televizor si apoi tot in rafturi. ma bate gindul sa dau si televizorul. oare jazz ce ar zice?

4. stau in supermarket in fata rafturilor cu mincare de pisi: jazz nu mai vrea nimic, doar carne cruda cind am. asa ca ii iau un whiskas, carne de vitel in sos alb. timida iau un plic gindind ca o sa-l pape mitzoncii golani de afara.
azi-dimineata surpriza: in aerul rece, jazz devoreaza 1/2 de pachetel iar eu sunt fericita pe toata ziua. apoi pleaca pe balcon intre tufele de busuioc de unde o aduc cind plec la serviciu.
noul nisip de litiera miau-miau are 6kg pe punga si aroma de portocale. ma spetesc carind pungile de la singurul magazin veterinar de unde il iau la 75,000 de lei vechi.

10 comments:

Mirela P. said...

Ce dulce-i Jazz...Și Serafina a făcut greva foamei. De când s-a răcorit (dar vine vara din nou, vor fi iar 29 de grade!), a reînceput să mănânce papa de pisici. Mă interesează nispul acela, noi luăm granule absorbante mult mai scumpe...Te rog sa-mi spui exact denumirea. Pupic pe botic pentru Jazz! o seară frumoasă! :)

simf said...

In perioada "locuit la bloc", Jinx manca rar Whiskas, tot in sos alb, dar devora Sheba si Gourmet-uri. Scumpe, dar te lasa inima sa lasi minunea infometata? Acum e mult mai putin selectiv, cu conditia sa manance din castroanele celorlalti motani.

vic said...

@mirela

marca nisipului este miau-miau si este cel putin de 3 ani, cit are jazz. principala lui calitate este ca se face/aduna bulgari, si implicit se curata foarte usor.

initial era in pungi de 5 kg si costa vreo 55,000 de lei, dar de aprox 1 an este la pungi de 6kg si costa 75,000 de lei. ultima varianta e cu miros de portocale.

o sa fac poze. eu il cumpar de la: metro, carrefour si 2 magazine veterinare. e drept ca nu se gaseste chiar peste tot.

vic said...

@simf
jmecherul de jinx e o figura, cel mai de apreciat este faptul ca s-a adaptat libertatii. nu e asta ceva extraordinar?

jazz nu prea maninca gourmet. e drept ca i l-am prezentat tirziu.
ea a crescut cu whiskas.

TANOsiCAPI said...

celei mai tandre MAMICI, cu drag si un strop de invidie(pozitiva exclusiv)

[...DĂRUIM cu toatăăă dragostea PREMIILE şi gîndurile noastre cele mai dragi TUTUROR PRIETENILOR NOŞTRI
DRAGI
DRAGI
DRAGI.... şi DRAGE "ofcourse" ori "olinclusiv":)))...]

Rodica said...

Mai sa fie,cat rasfat!Cu portocali sub poponet,cu vitelus in sos alb la botic,cu salturi mortale peste obstacole imaginare si cu mangaieri pe inserate....ce poate fi mai bine pt Jazz?

vic said...

@cella
multumim, venim si luam premiu. pina atunci, pupici si tras de coada.

vic said...

@cella

aaaa, e drept ca exista cineva care nu poate fi nici pupat nici tras de coada. iaca pozna!

vic said...

@rodica

o curte mare si verdeata, copaci si un gard.
eventual si un prieten.

simf said...

si-un pom in care sa se urce, pe care sa se intinda si sa-si ascuta ghearele. si obligatoriu un tufis in care sa se ascunda, de unde sa supravegheze orice miscare.

adaptarea lui jinx mi-a depasit cele mai optimiste asteptari. sa fie pentru ca e din rasa comuna europeana?!