Monday, March 2, 2015

rara avis

 vad si ascult pe mezzo, cu gura cascata un pianist libanez abdel rahman el bacha, intr-un concert colectiv inregistrat in varsovia, care-mi rupe sufletul cu chopin.
pot sa spun ca nimeni dupa dinu lipatti, trecind prin claudio abbado nu m-a mai impresionat in acest fel, cu chopin.
figura, miinile, o poveste, o emotie pina la sfirsit.
unde o fi stat acest om pina acum, iar eu pe unde umblu prin lumea asta si pentru ce?

ascult si tot ascult pe tableta, ca acest computer nou nu are inca difuzoare, iar jazz sub calorifer isi arata burtica si se tavaleste in culcusul ei de printesa.
pai da, sa-ti cinte un print arab numai o printesa poate sa inteleaga.

filmarea e de un mare efect si demna de un premiu!

2 comments:

cristina said...

asta e magie, mi-au dat lacrimile de la primele acorduri!

vic said...

da, si eu ascult iar si iar, si ma tot uit la filmare.
dar mai ales la figura lui.