duminica d.a. pe mezzo, camerata salzburg cu helene grimaud: mozart, schumann.

 

orchestra restrinsa i-a dat operatorului ocazia sa plimbe camera copios pe toti instrumentistii. si ce sa vezi, pe o trompetica, mai altfel decit cele obisnuite -adica lunga, supla, eleganta- se legana un ditamai ciucure rosu cu alb. n-am mai vazut pina acum asta.

mai bine de doua ore, am cascat gura la ciucurele opulent si trompetica lui, asteptind cu nerabdare sa-i vina rindul.

 

de buna seama...

 ...de-atunci e rău în lume, de când a ajuns coada să fie cap. si tot felul de eretici isi dau in cap cu limba romana. nu conteaza ce au raspuns elevii, din moment ce expresia e nefolosita si nefolositoare. stiu ei alte cuvinte care-i ajuta in ceea ce-i intereseaza. si cind stau cu capul in jos si culeg sparanghel sau capsuni, la altele le va sta gindul, daca au ceva pe acolo si oboseala nu-i da afara din piele si oase.

ambiguitati si inexactitati:

- mai devreme sau mai tirziu

- intr-un fel sau altul

 

"evident, trebuie sa fii atent inainte de a-ti alege un rol (pentru ca in curind incepi sa devii ceea ce joci); dar e o alegere pe care, intr-un fel sau altul, trebuie s-o faci in viata; in vreme ce fotografia tinde mereu, cu indiscretie, sa te conduca la aceasta dificila obligatie de a fi, sa emita porunca insuportabila a  profunzimii. si toate acestea pentru a produce, in ultima instanta, in general, un cliseu de rahat."

"tot ca pe un mister traieste si scurta intoarcere a placerii. se pare ca totul e legat, intr-un fel sau altul, de sentimente."

[michel houellebecq - un pic mai rau/polirom 2022]

poate se gaseste cineva, anul viitor, sa-i puna sa faca o analiza a acestor locutiuni atit de des folosite, si care ce vor ele sa spuna? incercati sa traiti fara ele, puteti?

ceva ce nu mai vine

 acest ghem de blana este jazz, care nu mi-a spus de ce s-a zbirlit asa in somn.

cine sunt eu sa o trezesc si sa o intreb?

 

inceput de mai

1. jazz e complet derutata de schimbarile de prin camere cu care e drept, m-am cam grabit. nu e chiar asa de cald. oricum, isi intra in drepturi, doarme pe rufele spalate si necalcate, pe pilota dar cu usa de la balcon deschisa, de parca cineva i-a uzurpat drepturile. dupa ce isi trece in revista domeniul, o ia de la capat.

 

2. mezzo implineste 25 de ani. cind vedeti in stinga sus mezzo25, aveti ocazia sa re-vedeti sppectacole si concerte unice: lacul lebedelor 2015 cu bolshoi teatr [oi fi scris corect?], lucas debargue la filarmonica din paris, sy 9 de beethoven cu baletul maurice bejart in tokyo si tot asa.

 

sala filarmonicii din paris e circulara, asa ca dupa ce saluta publicul cu o adinca inclinare, concertantul  ii arata fundu' intorcindu-se in partea opusa. de toata comedia cind s-a dus naibii emotia. si asta a durat ceva. stupefactia.

 

spectacolul lui maurice bejart e prezentat cam asa: balet... si la urma - muzica: ludwig van beethoven. adica, cum? cine primeaza, baletul sau muzica?

primavara, nu mai vii?

 al doilea amaryllis, cu 2 tije, a inflorit. e atit de mare si spectaculos, ca stau si ma uit pierduta la el. are 4 flori pe tija si miroase suav ca o aducere aminte. ce mai cautam noi pe planeta asta, daca natura stie singura sa infloreasca astfel de minunatii.

 

cei 2 amaryllis 'batrini' din anii trecuti, nu vor sa infloreasca, au dat direct frunze. cred ca protesteaza fata de noii veniti.

lalelele au inflorit si ele, dar spre dezamagirea mea sunt toate aceeasi culoare, mov. mie imi plac si asa.