Monday, December 29, 2014

Umblam cu rănile deschise

protejam in noi ființele dragi, ascunzându-le adinc de ochi, trădări, vorbe. Si umblam asa legănindu-le înăuntrul nostru sperind ca le ocrotim.
Si vine clipa Cind ele, din chiar miezul nostru, pornesc războiul, aruncându-ne in aer din interior, rănindu-ne fără leac, împrăștiindu-ne in mii de fărâme. Mici cratere bolborosind si erupind zilnic iar si iar lăsându-ne fără apărare.

Wednesday, December 24, 2014

Cotoiul e pe varza...

Deschiderea publica a teatrului „Carabus” a avut loc pe 2 iulie 1919 cu premiera revistei „Pisica pe orez” în care Tanase interpreta cupletul „Cotoiul e pe varza, pisica-i pe orez”.
(revista magazin, 4 Iul, 2001)
Șerban Cioculescu in Amintiri/editura Eminescu, 1981 il pomenește ironic pe Mircea Dem. Rădulescu ca pe un clasic in viața si colaborator la spectacolele de revista de la Cărăbuș, coautor al stupidelor versuri.
Nu știu daca acest versificator rutinat, îmbătrînit poet laureat, pisc in relieful literar al tării...  Chiar merita o pagina - vorba inversunatului in verva critic - in bășcălie.
Acum, ca posteritatea i-a învăluit blind, sa reținem nemuritoareLe momente ale lui Șerban cioculescu care au o savoare si parfum de cutiuța magica din camera bunicii.

E Crăciunul!

Saturday, July 19, 2014

despre coabitare cu pisi, cutzi...

aud in baie:
- n-ai voie!
- ham, ham.
- (mai vehement) n-ai voie!
- ham, ham.

nu stiu ce a facut/inteles potaia, dar si eu ii zic lui jazz:
- jos!
adica jos de pe/din chiuveta.

ea se da jos, da o tura repede prin baie si imediat vine din nou in chiuveta. pai ce-am spus eu si ce a inteles ea.

Wednesday, April 23, 2014

gabriel garcia marquez

- acum independenta avem, domnule general, numai sa ne spuneti ce sa facem cu ea.
in euforia victoriei, el ii invatase sa i se adreseze asa, spunind lucrurilor pe nume. dar acum adevarul era de partea altcuiva.
- independenta insemna, pur si simplu, cistigarea razboiului, le spunea el. marile sacrificii vor veni, poate, mai tirziu, ca sa facem din aceste popoare o singura patrie.
- pina acum numai sacrificii am facut, domnule general, ii raspundeau ei.
el nu renunta deloc la ideea sa:
- mai trebuie facute. unitatea nu are pret.

habar n-am cine a fost bolivar[!?],
dar conform unei asumari celebre - madame bovary c'est moi - eu cred ca bolivar este chiar marquez, care este indignat ca ne trebuiesc paradigme europene ca sa pricepem,
si capituleaza acceptind cu greu o comparatie cu napoleon.
dar napoleon cine a fost?
[generalul in labirintul sau]

Wednesday, April 9, 2014

cine-i stapinul, cine-i jupinul

ca sa o determin pe jazz sa stea pe balcon sau in alta camera,
deci,
ca sa o determin sa paraseasca dormitorul, rulez strins pilota pe care ea obisnuieste sa doarma.
ea doarme si noaptea pe aceasta pilota sub care ar trebui sa incap si eu. numai ca jazz nu tine cont de asta, iar eu ma simt nedreptatita, ca doar e pilota mea.

mitza nu se lasa intimidata, dupa ce inspecteaza ce-am facut, isi gaseste o pozitie, special ca sa ma sfideze!!
banuiesc ca daca i-as lasa un colt mic-mic din pilota, s-ar face si ea mica pe el ca sa arate cine-i stapin pe aici.
ea-i stapinul, tot ea si jupinul.


Monday, March 24, 2014

sa calaresti un tigru

bhabani bhattacharya - cine calareste un tigru

incepind cu pagina 140, acest laitmotiv vine metodic tot la vreo 4-5 pagini:
cind ai incalecat un tigru, nu trebuie sa aluneci de pe spinarea lui, altminteri fiara se opreste si te sfisie! trebuie sa calaresti intruna!
au indienii ce au cu tigrii.
altfel, cartea e dulceaga, cu orez pe frunze proaspete de bananier, caste, protocoale divinatorii, temple, 1943 - foamete, razboi, mesaje utopist-umanitare, dezvoltarea miscarii de eliberare coloniala [afara din india!] sau emancipare a femeii si un happyend de toata frumusetea contrar oricarei logici si legi a gravitatiei, caci cine se cocoata prea sus mai trebuie sa junga si inapoi, adica jos.
curat bollywood.

Thursday, March 6, 2014

elefanti in biblioteca

lucruri etern aminate ma someaza ca e timpul. biblioteca sta cu orbitele rafturilor goale, stive de carti au inceput sa migreze in hall si alte dependinte, asa nu se mai poate!

chem un timplar cu eforturi de cautare semnificative, ca nu-s timplari pe toate gardurile si nici aceasta meserie de ici de colo.
dupa ce-mi face favoarea sa vina, apreciaza ca mobilierul e vechi si broaste din astea nu se mai fac de 30 de ani, iar la rafturi o sa dea gauri si o sa puna niste sipci...
ii intrerup dizertatia scurt si remarc ca nu va fi estetic. el sta si se gindeste adinc dupa care emite:
- cartile e grele!

Saturday, January 25, 2014

jazz in winter

afara e viscol de cod galben, jazz e un doughnut [dupa cum zice persoana importanta], in bucatarie pe pervaz am ghiocei cu radacina infloriti, in cuptor pesmet auriu,
am adus pe noptiera toate cartile cumparate recent si ma pregatesc sa hibernez.
am scris de rant?
ei bine, scriu.

Friday, January 3, 2014

yann martel - viata lui pi [1]

1. nu va ginditi la geometrie caci acest pi vine de la piscine.
adica, e ca si cum v-ati boteza fetita hotel marriot si la scoala in catalog ar scrie hotel marriot vasilescu. acasa, o alintati ho.

aceasta piscine molitor era o baltoaca, adica 2, care cu limpezimea si frumusetea lor de baltoace au impresionat un membru al familiei mai slab de inger.
[asa ca, nu numai la tiganii nostri se poarta: procuratura, mercedesa...]

satul de bascalia pe seama numelui sau nastrusnic, acest timpuriu luptator ia taurul de coarne si se prezinta la schimbarea ciclului scolar singur:
numele meu este 
piscine molitor patel
cunoscut tuturor ca
pi patel
pi = 3.14
am zis.

2. predestinat sa nu fie oricine, pi, la 16 ani pune comunitatea molesita in mare incurcatura cu fervoarea cu care se declara adept si practica vreo 4-5 religii: era in fiecare zi incepind de joi, crestin, hindus, mahomedan si evreu.

- tata?
- da piscine.
- as vrea sa fiu botezat si mi-as dori un covoras de rugaciune.
- un ce? ce?
- as dori sa ma rog afara fara sa-mi murdaresc pantalonii. merg la o scoala crestina fara sa fi fost botezat in religia lui Hristos.
- de ce vrei sa te rogi afara? de fapt, de ce vrei sa te rogi?
- pentru ca il iubesc pe Dumnezeu.
- aha.

ce mai, e o frumusete de carte, cu un umor sensibil, instalindu-ne in inconfortabile pledoarii religioase pe un ton placut, civilizat. si ca solomon, dam dreptate, pe rind fiecareia.
nu ne implica cu nimic, doar ne prezinta si o alta fata a lucrurilor. inteligent.
i-as mai da si eu un premiu, pentru fabula/parabola pe care ne-o propune: cum preferam, sa fim animale si sa traim ca/cu oamenii sau sa fim oameni si sa traim ca/cu animalele.

ma tem ca raspunsul nu ne onoreaza, as prefera sa fiu tigru.



Wednesday, January 1, 2014

prima zi din viitorul incert