jazz si criza

1. jazz face mofturi la mincare: asa ca primeste portii mici si diferite. linge farfurioara si ma doare inima, m-as ca i-as mai da putin. apoi imi amintesc ca nu-mi place cind arunc pliculetul care a costat 2,5 ron. blana e mare si se incurca in ghemotoace pe care i le tai cu foarfeca fiindca nu le mai pot descurca. noaptea doarme in dulap, pe niste prosoape. nu stiu de ce face asta, poate din cauza mirosurilor, am acolo sapun camay cumparat cantitate mare.

2. gasesc o imagine pe net din timisoara unde au strins pisicile de pe strada, de teama puricilor. claie peste gramada, deasupra era o pisica vargata, speriata. imaginea m-a urmarit zile intregi, si am pupat-o si alintat-o pe jazz tinindu-i conferinte despre subiect. ea isi flutura coada si nu da semne ca este constienta de avantaje.

3. in alta zi, alta pacoste: o mitza in cirlig, momeala pentru rechini. mi s-a facut rau.

4. comentarii si titluri de felul: PSD arunca pisica in curtea...
mitrea a rupt pisica...

mi se face lehamite, asa ca ma duc frumos si cumpar 2 pungi imense cu pamint si incep sapaturile de primavara. din bulbii de narcise, pe balcon, au rasarit tulpinite bogate verde inchis. jazz le amusina si daca n-as fi cu ochii pe ea, cred ca le-ar rupe. asa, sta cu 2 labute in ghiveci, si ridica putin capul sa vada eu ce fac? aha, stau cu ochii pe ea, delicat se retrage si isi cauta altceva de lucru. in bucatarie are o jardiniera mare, larga cu iarba speciala de pisici. maninca toata ziua din ea, o tunde uniform, rontaind.

5. jazz se ascunde in intunericul de pe hall sau al unei camere, si ma pindeste. eu ii vad ochii irizati in rosu, 2 puncte fixe, stralucitoare. cind misc, sare pe mine spectaculos, si e foarte bucuroasa daca dau semne ca m-am speriat si alearga dupa mine prin casa sa ma prinda.
citeodata ma trezesc noaptea si ea ghemotoc in pat, se uita la mine cu ochii ei frumosi si calmi.
[mi-am adus aminte de povestea unei perechi/familii care a luat 2 catelusi de la un padurar. se invatasera, pufosi, jucausi, mincaciosi sa doarma noaptea pe o canapea. timpul trecea si ei erau tot mai frumosi. in una din nopti, femeia s-a sculat sa bea apa, si i-a gasit cuminti pe canapea uitindu-se fix la ea cu ochii rotunzi si galbeni. apoi, i-a urmarit si ei asta faceau in fiecare noapte, stateau de veghe cu ochii lor fosforescenti. s-au documentat, si s-au lamurit ca erau 2 pui de lup, nu catei.]

e innorat, ziua mica, fac poze si jazz iese cu ochii rotunzi si luminiscenti. nu-mi plac.

cosul de ratan

1. jazz a inteles imediat ce a aparut in casa, ca ii este destinat, dar

2. l-a ignorat, s-a prefacut ca nu a inteles, desi i-am repetat de mai multe ori.

3. dupa propria imaginatie, l-a gheruit pina l-a distrus aproape. ii place zgomotul dar si faptul ca se rup usor bucati din el pe care victorioasa le plimba prin toata casa. a hotarit ca e de joaca.

4. cind am facut curatenie si am aspirat, l-am urcat pe birou. jazz a crezut altceva, imediat s-a cocotat sus si l-a ocupat stind pe pozitie de atac cu urechile drepte si ascutite si pupilele marite, urmarindu-mi miscarile.
adica, nu a dat 2 bani pe el, dar sa il ia altcineva e o ofensa prea mare. daca e al ei, doar ea are drepturi de viata si de moarte. are un simt al proprietatii foarte ascutit. abia cind am terminat si l-am coborit la locul lui, l-a abandonat.

5. in alta zi, am fost surprinsa sa constat ca adormise in cosulet, facuta ghem. cred ca l-a considerat un spatiu neinvaziv. eu nu incapeam, asa ca putin trista simtindu-ma exclusa, mi-am cautat usurata altceva de facut. aveam liber de la imparatia mitzuleasca.

lui jazz i-au crescut 2 cornitze

am stat cu ea 5 zile, timp in care mitza s-a obraznicit si alintat pina peste poate. iritata ca nu primeste atentie cita ar vrea ea, adica tot timpul, jazz incepe prin a se preface ca o intereseaza TV.


nu dureaza prea mult si interesul ei se muta pe TV. cu un nivel mai sus, incepe sa arate cam care-i scopul. biblioteca, eventual nu e ascuns ceva acolo? ce ea nu stie? sau daca stie, vrea sa mai vada o data. [programul incepe la 6 dimineata, cind maninca hrana umeda, ii plac mult pliculetele whiskas supreme cu pui si vita,
primeste alternativ o zi asa si urmatoarea invers]


pisicile fac parte din animalele care iau totul prin invaluire; de ex se uita pe pereti, dar se pregateste sa-mi sara in cap. stiu dupa cum se misca pe coada. din fotoliu, eu o urmaresc cu interes si anticipez ca o sa o pateasca imediat.

dar nu se intimpla; nu stiu cum s-a strecurat pe primul raft din biblioteca, si se joaca cu o maimutica de plush agatata de antena unui CD-player.
inteleg ca va fi sacrificata vaza aia chinezeasca care are niste imortele, si care deja este intr-un echilibru instabil, fiindca sta pe un teanc de corespondenta.
incep sa fiu tot mai interesata.


si nu mai rabda; cred ca vrea sa citeasca vreo carte din raftul cu pricina. adica, raftul doi. sta in fund si nu stiu ce face acolo, dar sta. eu din fotoliu incep sa o chem: pis-pis, vorbesc cu ea doar ii distrag atentia spre mine.
mitza ma ignora.


nu am inteles ce s-a intimplat, fiindca am inchis ochii, asteptind sa aud; mitza a cazut - la tentativa de a se urca cu totul in raftul doi -, dar numai ea. restul a ramas intact. dupa ce a ajuns jos dintr-un salt a zbughit-o pe hall, iar eu dupa ea imediat, sa o prind sa vad daca a patit ceva.si asa, in loc sa o pedepsesc, am tinut-o in brate toata dupa amiaza, pipaind-o sa vad daca nu a patit ceva. de fapt, ea nu cade ca un bolovan, cind simte ca e gata sa cada, face un salt in aer si de la inaltimea la care se ridica isi pregateste o aterizare cum vrea ea.

jazz a poftit tot ce am mincat eu; a vrut ou, prajitura, friptura, rasol. am poftit-o si la o cafea dar m-a refuzat si a preferat ceaiul verde cu iasomie.

s-a speriat de popa care a venit de craciun si boboteaza; mai tare insa de clopoteii copiilor care au urat la usa.

a dormit toata noaptea pe pernutul ei, sau a stat pe hall toata noaptea, numai ea stiind ce a facut acolo.

ultima ei figura, imi ocupa locul in fotoliu si ca sa ma asez trebuie sa o tin in brate. daca o pun in fotoliul de alaturi, vine instantaneu inapoi.