Tuesday, January 6, 2009

cosul de ratan

1. jazz a inteles imediat ce a aparut in casa, ca ii este destinat, dar

2. l-a ignorat, s-a prefacut ca nu a inteles, desi i-am repetat de mai multe ori.

3. dupa propria imaginatie, l-a gheruit pina l-a distrus aproape. ii place zgomotul dar si faptul ca se rup usor bucati din el pe care victorioasa le plimba prin toata casa. a hotarit ca e de joaca.

4. cind am facut curatenie si am aspirat, l-am urcat pe birou. jazz a crezut altceva, imediat s-a cocotat sus si l-a ocupat stind pe pozitie de atac cu urechile drepte si ascutite si pupilele marite, urmarindu-mi miscarile.
adica, nu a dat 2 bani pe el, dar sa il ia altcineva e o ofensa prea mare. daca e al ei, doar ea are drepturi de viata si de moarte. are un simt al proprietatii foarte ascutit. abia cind am terminat si l-am coborit la locul lui, l-a abandonat.

5. in alta zi, am fost surprinsa sa constat ca adormise in cosulet, facuta ghem. cred ca l-a considerat un spatiu neinvaziv. eu nu incapeam, asa ca putin trista simtindu-ma exclusa, mi-am cautat usurata altceva de facut. aveam liber de la imparatia mitzuleasca.

2 comments:

emma enescu said...

hi vic ! un an bun iti doresc :)

jazz e frumoasa . mare . pufoasa . ma cuprinde un sentiment ciudat. cumva . cred ca ... de tandretze . offf . ca si atunci cand vad un copilas in carucior .

ufff. poate imi bate tic-tac -ul biologic ? hihihi... mai stii ?

ps. ma bucur ca postezi din nou photo-uri cu jazzmina :)

vic said...

heya!

sa vezi cum ma fac eu cirpa, cind aceasta mitza smecheroaica incepe sa se alinte. cind se lipeste cu boticul de gitul meu si ma linge, vorbesc cu ea crezind ca ma intelege.