poveste de craciun cu...

un pisoi ticalos si o craciunita.

in casa aterizeaza o craciunita, un dar frumos si perfect. o pun pe masa.
pisoiul pindicios se infiinteaza, o miroase, ii da ocol. nu mi se par sincere insistentele ei, asa ca mut floarea.
pisoiul ia pozitia de asteptare pe un scaun cu ochii tinta la inamic.
astept si dupa o vreme, ma pacaleste cum ca s-au imprietenit.
 

 se alinta, se lungeste, imi arata burtica. si labutele.

 asa ca, las biata craciunita fara aparare in fata obraznicaturii de pisoi. amindoi in biblioteca.
cind ma intorc, observ urmele jafului si pisoiul rontaind.
o cert, chiar si frunzele rosii au urmele coltilor.
o fac ingrata si nascocesc cuvinte grele pentru blanite hoate.

pisoiul ticalos intelege ca m-am suparat, asa ca ia pozitia in care-mi arata clar ca nu ma mai suporta nici ea. sentimentele sunt reciproce.
dar ce vina a avut superba craciunita?
nu trebuie avut incredere in mitze. never!