mos craciun vine doar la pisici

imi iau inima in dinti si plec vitejeste sa rezolv problemele lui jazz, aminate de ceva vreme.
prima oara, la un magazin specializat, de unde cumpar un scratch nou, pe cel vechi l-a rupt pina la lemn si toata casa era numai sisal. m-a costat 38 de lei. ma uit bine si il intorc pe toate partile, nu este aurit pe nicaieri.

plec la carrefour, unde exista un magazin animax. rascolesc rafturile si cind am obosit, am decis sa cumpar un culcus wilton scruffs, englezesc, care ma costa 130 de lei.
jazz mai avea un culcus vechi in care nu mai statea de citiva ani si l-am dat unor pisici de curte, la tara, care l-au adoptat fara mofturi. dar jazz mai are un culcus, in care doarme cind vrea ea.
eu sper ca asa, noaptea nu o sa mai doarma pe pilota mea.

cumpar si mincare de tot felul, care costa peste 50 de lei. si asa m-am intors acasa, obosita dar cu speranta ca o vreme mitza e in parametri.

reactia lui jazz:
la scratch s-a dus imediat si si-a tras ghearele, iar eu am rasuflat usurata - fiindca nu mai sta la taiat gheare si o aud cum smulge mocheta de pe hall. eu m-am intrebat daca a vazut diferenta. cred ca da, fiindca a ocolit scratch-ul vertical.
culcusul a fost mirosit si ocupat nu de o pisica ci de o regina a pisicilor, incet, elegant si a adormit imediat. asta noapte habar n-am unde a dormit, dar aseara era in culcus.

eheeei, dragii mosului, asta e o poveste de adormit pisoii in seara de ajun.

ulitskaia sau...

...viata in segmente mici.
din romanele ei se pot decupa miniaturi de sine statatoare pe care eventual poti chiar sa le izolezi temporal si politic. sau nu. e la fel de uimitor si intregul si detaliul.

erau foarte apropiati, se potriveau foarte bine, caz rar intilnit, aveau gusturi comune, semanau si in felul de a vorbi, si in felul de a glumi. cu anii, incepusera sa semene pina si la mimica, si promiteau sa ajunga la batrinete un fel de soti-papagali. citeodata, ghicind din priviri o idee inca neexprimata, il citau in cor pe dragul lor Brodski: 'noi am trait atita impreuna, incit doi martie a cazut iarasi intr-o marti...'

 [ludmila ulitskaia - medeea si copiii sai]

brodski devine si el un alt destin strecurat aproape inocent: daca vrei te opresti si cercetezi. sau nu.
sau gasesti acest cuvint Geschwister in cartea ei. altfel niciunde.

cind am citit al dvstra sincer, surik am avut sentimentul nesigur ca sunt pe urmele lui houellebecq. dar nu, e altceva, altfel, desi la sfirsit am rasuflat usurata, surik implinea 30 de ani, dar parca trecuse o viata intreaga peste el si mine si vreo duzina de don juan in tot atitea variante.

lazy jazzy

jazz asteapta [mda, oare ce?] sa vina mos craciun si mai ales sa vina primavara.
confuza de innoptare timpurie si caldura din casa, dooooarme ziua, iar noaptea miauna vitejeste la toate usile si mochetele de prin casa.
nu-i mai plac propriile culcusuri, scratch-urile le-a ferfenitit, asa ca banuiesc ca protesteaza.

dar daca nu-i mai place nici de mine?