Tuesday, July 14, 2009
jazz prinde lacuste
desi locuiesc la et2, jazz prinde lacuste, muste, fluturi pe care-i aduce in casa si se joaca cu ele pina oboseste. vinatoarea in sine este probarea calitatilor de pinda, rabdare, salt, viteza.
anul acesta sunt foarte multe lacuste, care implicit mi-au ros toate florile, frunzele din care ramin nervurile si niste cotoare ofilite.
Monday, July 13, 2009
henderson o impusca pe jazz!
S-a lipit de perete, arcuindu-se si zbirlindu-se. am incercat sa-l ochesc de sus, dar in cele din urma a trebuit sa ma asez pe jos, de unde-l puteam tinti printre picioarele unei mese de bridge. Locul era strimt si nu voiam sa trag mai mult de un glonte. […] Am tras asa, cu degetul oarecum rasucit, avindu-I centrul capului sub aratator, insa vointa mea nu era intru totul de accord cu uciderea motanului, asa ca l-am ratat. E singura explicatie a faptului ca nu l-am nimerit de la mai putin de trei metri. Am deschis
Asa ca am zbierat la ea:
- Vino sa-ti iei blestemata aia de pisica de-aici! Voua orasenilor, nu va pasa de animale. Ce naiba, nu poti sa abandonezi o pisica asa, pur si simplu!
[saul bellow –
Scot pe birou: Herzog, humboldt, iarna decanului, pun deasupra Henderson si imi vine sa fac ce i-am facut lui baconsky tatal, dupa ce am aflat ca intilnindu-se cu blaga prin clujul amaraciunii i-a aratat degetul mijlociu de la una din miini, pe care nu i-a taiat-o nimeni si nici nu I s-a uscat: i-am legat o banda adeziva peste coperti, si il am zi de zi in fata ochilor si pedeapsa nu s-a epuizat inca. Ma mai gindesc, iar baconsky fiul nu merita nimic, cu email-uri mexicane, bai amoroase si multe altele, incit zic eu ca poate asta-I calea si pedeapsa. Il mai citeam in dilema, dar e fiul tatalui sau pina la urma.
de unde plecasem? sa impusti o pisica chiar si in gluma e un gest descreierat.
Thursday, July 2, 2009
calduri de tot felul
afara, pe balcon jazz e toropita de caldurile de peste 30 de grade. cimentul frige.
inauntru, caldurile ei personale. vreo saptamina jazz a fost [o mai fi?] in calduri. nu a mincat decit accidental, nu s-a odihnit mai deloc [nici eu] si nu stiu de unde mai are putere sa miaune atit.
cum nu avem 1 luna apa calda [nu ziceam eu de ce ma innebunesc dupa tara asta?], nu pot sa-i fac baie s-o mai racoresc putin.
asa ca, astept eclipsa din 7 iulie, pe cea din... cutremurul... si toate celelalte, ca asa nu se mai poate.
Tuesday, June 30, 2009
de ce o sa emigrez in nicaragua?
1. am un vecin vis-a-vis, la et 2 care, cind se imbata striga cit poate: cine a baut fa apa minerala?
apoi: baga-mi-as p... in gitul tau. imediat iar: baga-mi-as p... in neamul tau. si cu mici variatiuni, o tine asa, pina oboseste si asta nu se intimpla foarte repede. voluptatea acestei mizerabile propozitii repetata infinit nu-l satisface, ceea ce-l rapune in final e betia si oboseala si nicidecum satisfactia ca a pus lucrurile la punct in ceea ce priveste familia nevestei.
cu alte ocazii, il vad ducind ciinele la plimbare si ma uimesc de tandretea cu care mina jivina printre pericolele aleilor intortocheate din mahalaua unde locuiesc.
2. ieri aud uimita alt vecin, tot de vis-a-vis, de la et 4. dupa vreo 1/2 de ora de strigate prin care parea ca explica nevestei de ce este el necajit, razbate: nu vreau nici o odihna. cine vrea odihna?
pe asta nu-l stiam de tembel, asa ca devin atenta sa inteleg, ce-l rapune. si numai ce aud: baga-mi-as p... in gitul meu! am crezut ca n-am auzit bine, asa ca stupefiata am constatat ca si el intrase in voluptatea acestei invective, numai ca era o diferenta. din considerente doar de el stiute, si-o autoadresa. am inceput sa rid, sa cad jos de pe fotoliu. in mintea mea de desene animate, scena prindea contur mai ales ca vecinul era perseverent in vorba. eu il puneam si in fapta.
[cineva mi-a zis odata, de ce nu trebuie sa injuri de ceea ce nu poti sa faci. de ex femeile, nu pot sa injure f... /baga-mi-as... pentru ca nu pot face ce spune injuratura.]
dimineata eram hotarita deja. imi fac bagajele si intreb ce si cum cu nicaragua.
[in seara precedenta am stat cu saul bellow in mina peste o ora, fara sa dau pagina]
Monday, June 29, 2009
jazz se ascunde
ca sa am putina liniste, deschid dulapuri, sertare, cutii... si sper ca jazz o sa aiba de lucru.
desigur, are, dar nu vrea singura. dupa ce vede cum sta treaba si ce noi sectoare trebuiesc investigate, miauna. tare, cotoieste. sa vin si eu, adica.
cind o vad preocupata, fug si-mi vad de treburi, dar nu dureaza mult si-mi descopera tradarea. se aseaza cit mai aproape de mine si miauna. deschidem un conflict de wend si ne suparam una pe alta.
jazz se baga in sertar si inteleg ca s-a ascuns. eu, prefacuta, o caut si strig toata casa. cind aproape dau sa ies din camera sare si ma 'sperie'. se bucura. [ascunzatoarea nr1]
a inteles in timp sa daca ma asez la masa deschid lap-top-ul si adio joaca. asa ca ocupa scaunul sub birou si se tine cu ghearele de el. cind vreau sa ma asez, maiuna si-mi sare in cap. [ascunzatoarea nr2]
jazz doarme pe prosoape in dulap, o strig cite 5 minute si nu raspunde. citeodata uit de asta, si chiar sunt ingrijorata sa nu fi sarit iar de la balcon. [ascunzatoarea nr 3]
mai are si alte ascunzatori: de ex intr-o punga pindeste pe hall, si ma musca de picior cind trec pe acolo. ii face mare placere sa te sperie. sigur stie ca te-a speriat, si se bucura de isprava. am studiat mult problema asta, asa ca stiu ce spun.
