cine-i vinovatul? pai, nu trebuie cautat prea departe. e pe aici, pe undeva.
Wednesday, June 15, 2011
sa cautam vinovatul?!
acesta este halatul meu de iarna preferat. dar il mai revendica si altii, care dupa cum se vede i-au jumulit mineca stinga, la fel cum se intimpla cu tricouri, pijamale, haine de casa ce-i pica sub labute la timpul alintatului.
cine-i vinovatul? pai, nu trebuie cautat prea departe. e pe aici, pe undeva.
cine-i vinovatul? pai, nu trebuie cautat prea departe. e pe aici, pe undeva.
Tuesday, June 14, 2011
Thursday, June 9, 2011
doamna clematita, atit de rivnita...
mai tirziu ca in alti ani, clematita infloreste regal, pazita de cactusi - de toti pofticiosii! stim noi cine-s!
Monday, May 30, 2011
jazz face analize
jazz nu maninca cit trebuie - dupa parerea mea, miauna toata noaptea si se poarta uricios.
medicul nu constata nimic la prima pipaiala, asa ca ii umbla 'la molecule', cum zice el.
la analizele de singe nu e nimic catastrofal, dar putin lipsa Ca, putin Mn, ceva cu pancreasul...
demonstrativ ii baga chiar el pe git 2 pastile ca sa-mi predea lectia de dat vitamine mitzei. vin plina de incredere acasa, numai ca aici altfel sta problema. de unde la medic, aproape a deschis singura gura, acasa e indirjita, se propteste in labute, nu vrea sa inghita si scuipa pastila in chiuveta. o data, a doua oara... ma deprim.
pisez vitamina, o amestec cu apa, o trag in seringa si caut caninul mitzei pe unde trebuie sa fie un loc.
luata prin surprindere, mitza inghite, mai curge si pe alaturi, imi tremura miinile, si sunt multumita de prima incercare. 1/2 pe jos, dar 1/2 a inghitit. am sperante deja.
cind m-am dus dupa rezultate medicul m-a intrebat daca a mincat: - pai, domnu doctor, a mincat, piept de pui, ca asta ii place. - foarte bine, zice el, orice are voie sa faca, chiar sa sara de la balcon, dar cu mincatul nu ne jucam. - carnea era cruda, zic eu cu glasul mic. - nu conteaza, a mincat, e bine!
ei, alta treaba, am scos pieptul inainte si am venit acasa cu capul, na ca era sa zic coada - SUS.
medicul nu constata nimic la prima pipaiala, asa ca ii umbla 'la molecule', cum zice el.
la analizele de singe nu e nimic catastrofal, dar putin lipsa Ca, putin Mn, ceva cu pancreasul...
demonstrativ ii baga chiar el pe git 2 pastile ca sa-mi predea lectia de dat vitamine mitzei. vin plina de incredere acasa, numai ca aici altfel sta problema. de unde la medic, aproape a deschis singura gura, acasa e indirjita, se propteste in labute, nu vrea sa inghita si scuipa pastila in chiuveta. o data, a doua oara... ma deprim.
pisez vitamina, o amestec cu apa, o trag in seringa si caut caninul mitzei pe unde trebuie sa fie un loc.
luata prin surprindere, mitza inghite, mai curge si pe alaturi, imi tremura miinile, si sunt multumita de prima incercare. 1/2 pe jos, dar 1/2 a inghitit. am sperante deja.
cind m-am dus dupa rezultate medicul m-a intrebat daca a mincat: - pai, domnu doctor, a mincat, piept de pui, ca asta ii place. - foarte bine, zice el, orice are voie sa faca, chiar sa sara de la balcon, dar cu mincatul nu ne jucam. - carnea era cruda, zic eu cu glasul mic. - nu conteaza, a mincat, e bine!
ei, alta treaba, am scos pieptul inainte si am venit acasa cu capul, na ca era sa zic coada - SUS.
