Friday, April 15, 2016

cred, ajuta necredintei mele!

in aceste saptamini in care cu greutate gasesc un punct de sprijin, mi se releva acest paradox esential, pe o cale intortocheata si pina acum ascunsa.
si ma urmareste de citeva zile.  
[evanghelia dupa marcu,14]

Monday, April 11, 2016

tristetea luminoasa

asa se numeste postul cel mai mare al anului.
tristete avem din belsug, al doilea inteles e mai complicat.
as mai aduce-o din condei, dar nu se cade sa ajung ca bunul dumnezeu sa-mi bata obrazul. numai asta, nu.

nu pot sa vorbesc cu jazz, care ma trateaza asa.


Sunday, April 3, 2016

pissicato

cind da firul ierbii, iti vine sa tot asculti capriciul 24 [si celelate 23 imediat], si apoi Co1, si apoi Co2 iar la sfirsit esti mai trist ca la inceput. oare de ce?


Friday, April 1, 2016

despre mincare

cind vad/aud de:
- pachetzele/placintzele [de vara, primavara...] dichisite pe platouri cu picaturi de sos de culoare verde dubioasa umplute cu fel de fel de chestii si mai suspecte, sau
- felii de friptura rosii singerii in interior in fata carora se extaziaza toti marii sefi sau
- peste macelarit, fara piele, fara sira, fara... sau
- meniuri cu ou fleasca mot, din care curge zeama, care chiar nu au legatura [ele, meniurile] cu oul cu pricina sau
- torturi cu fel de fel de ornamente potrivite manual intr-o estetica care mie imi scapa, cu martipanul frecat, rotit, intins, modelat ca plastilina [care macar nu se maninca]
si multe alte salate in care numai sireturile de la bocancii mei lipsesc,
ei bine ma ia cu lehamite gindindu-ma la miinile care au tirnosit ingredientele, plus ideea ca pentru atita aranjament, timpul scurs a racit mincarea, iar eu detest mincarea calduta, rece, recisoara si tot asa.
mai bine maninc rosii cu piine. fara brinza.
vorbim de mincare, fiindca urmeaza o saptamina in care voi fi vegan si am ambitia sa supravietuiesc.
jazz e de acord cu mine, si se camufleaza in hanoracul meu, cu scopuri clare.



Monday, March 28, 2016

luni, ca o mirtzoaga

sa vezi in aceeasi zi unul dupa altul:
pe drum - dupa jack kerouac si
thelma & louise 
e o performanta, neh?
covrig, cu jazz in brate am adormit ingindurata, caci amindoua filmele sunt despre recuperarea demnitatii, chiar si in ultimul ceas. apoi am amestecat dilemele; de ce in primul se descompune o prietenie solidara, in timp ce in al doilea se compune. sau nu sunt prietenii? sau ce? sau cum?