navalnic vine primavara... degeaba

 1. polirom are reduceri, asa ca ma incumet sa cumpar 5 carti [eheee, nu mai sunt vremurile cind cartile veneau de rupeau rafturile bibliotecii]: david grossman, jose saramago, daniel pennac, bernhard schlink, michel houellebecq. am sentimente complicate si nesigure, asa ca ma gindesc sa ofer cadouri carti la inceput de primavara. altele decit astea. da' ce credeati?

 

2. dau cu precizie indexul la contorul de electricitate, degeaba. din 26 noiembrie, nu mai am factura, doar email-uri nerusinate in care mi se precizeaza ca isi schimba/revizuiesc programul de facturare. daca nu as fi programator, poate ca...

 

3. in parcarea rezidentiala au aparut masini de ucraina si mica gradina din fata scarii s-a umplut de rahat de ciine. lumea spune ca sunt doua tipe care plimba doua potai mititele. probabil la ei asa se poarta, nu am de unde sti fiindca ei au venit si subinchiriaza apartamente destul de scumpe, nu m-am dus eu la ei. o sa se termine cu un razboi si aici.

 

4. jazz doarme pina la 9 seara, a intrat in programul de primavara, si apoi toata noaptea scirtiie. daca e in brate scirtiie, daca ma duc la bucatarie scirtiie din virful patului...

i-am cumparat de la kaufland gourmet conserve mici - somon cu pui. e dezastru cum le maninca. ce-or fi avind in ele? doctorul a zis sa nu-i mai dau pui, dar jazz nu vrea sa stie de asta. scirtiie in fata farfuriutei dimineata, stind pe coada, pina ii dau toata conserva.

 

5. ca in fiecare an, vin in piata niste tipi din ardeal cu bulbi de flori, eu sunt clienta de amaryllis. i-am pozat in fiecare an. mai cumpar doi si 5 bulbi de lalele. as vrea sa-mi dea mai ieftin amaryllis-ul, dar imi explica cit le trebuie ca sa ajunga atit - adica, patru ani. asa ca dau 20 lei pe bucata si plec acasa fericita si un pic trista. altadata as fi luat mai multi.

de doua zile, i-am insirat pe toti, le schimb pamintul si ii pregatesc de inflorire. unul din cei cumparati, are o tija de floare de vreo 5 cm. si eu si conitza jazz ii iubim si ne inveselesc casa.

cam asta se intimpla in estul extrem.

jazz spre 16 ani, iarna

 dupa ce a trecut de 15 ani, jazz parca a pasit la alt nivel.

e smiorcaita, ciriie, plinge la usi si maninca din palma, o dor oasele.

cind vorbesc cu ea, se opreste si ridica capul sa ma asculte si sa ia decizii. mai rar alearga prin casa, a ramas doar cataratul pe unde poate.

ziua doarme prin culcusuri, prin dulap, ghem, dar e o ora a dupa amiezii cind i se cuvine sa stea pe mine, pe pilota mea, pe perna mea, lungindu-se si intinzindu-se cit latul patului.

 

ii place sa ma sperie, e ascundacioasa. uneori o gasesc dar ma prefac si umblu ca proasta prin casa strigind-o iar ea deodata face un salt din ascunzatoare si eu ma sperii.

dar altadata nu o gasesc si mi-e teama ca s-a dus undeva sa moara si ma apuca plinsul. apoi o cert usor si ea ma impaca duios torcind. eu nu sunt pregatita ca jazz sa nu mai fie.

maninca cutii cu pateu de curcan gourmet, dar numai din palma mea, nu stiu ce a inteles gresit, dar ma gindesc ca e si asta o cerinta a virstei. nu m-am gindit niciodata serios ca jazz va imbatrini.

sub vremuri fara indurare, confucius

 1. herta muller - leaganul respiratiei

la sfirsitul cartii, herta muller ne spune ca s-a inspirat din:

- personajul principal este oscar pastior, homosexual, care a făcut cinci ani de lagăr.
herta muller a preluat de la el amintirile. interesant - pentru mine -  este ca oscar pastior are o viata reala care bate cartea. si o fundatie mostenire, in care herta muller este vice.

 

 2. Irvin D. Yalom - minciuni pe canapea 

merita sa citim cam tot ce a scris. dar minciuni pe canapea e un fel de deliciu, trebuie maruntita ca sa dureze cit mai mult, caci n-are nici un haz daca o termini pe fuga. ai loc sa faci si tu scenarii printre. si sa ti se para ca.

 

si am ajuns si la confucius care zice ca ignoranta este noaptea mintii... ignoranta, adica. 

si nu orice si nu oricind.

 

calpuzanii - silviu angelescu si la multi ani!

invataturile de inceput de drum 2022:

-                 Dac-au facut dumnezeu un lucru strimb, 

ni                 nimeni nu poate sa-l mai indrepte

-                 Daca pestele-i in girla, nu pui borsul la foc

-                 La lemnu tare trebuie secure ascutita

-                 Macar  ca-i om puternic, sa rupa un manunchi de nuiele nu va putea, dara de le va rupe una cite una i-a veni lesne

-                 Vai lumii din pricina smintelilor, dara vai omului aceluia prin care vine sminteala

-                 Dumnezeu e mare, dar si dracul e mester

-                 Netezeste mitza de vrei sa fitiie coada

-                 Pestele cel mic se teme de cel mare, iar celui cu stare calicul i se-nchina ca, daca bogatul greseste, tot saracu-i tinut sa-si ceara iertaciune

-                 Mai bun un magar ce te poarta decit un armasar care te trinteste. Si cine-ncalica magarul, sa-i sufere si cusurul

-                 Daca te tii pe linga un intelept, insuti esti intelept, iara daca te tragi intre nebuni, insuti esti nebun

-                 Sa dai de la tine pina la camasa, ca sa poti apoi lua si tu pin-la piele

-                 Cind se-ncura magarii va sa se strice vremea

-                 Nu e putere pe lume, cit de mare sa fie o-mparatie, care sa aiba putere asupra sufletului cuiva. Iara cine-si scapa sufletul si trupul poate sa-si scape, ca puterea noastra din suflet ne vine…

-                 Binele de obste nu vine din pravalirea celor de sus, ce din ridicarea celor de jos prin invatatura si-nlesniri

-                 Ce e strimb nu se poate-ndrepta si ce lipseste nu poate fi trecut la numar. Ca goana dupa vint si desertaciune e totul si nemica trainic si statator nu-i sub soare. Goi am venit pe lume si-om pleca far-a duce nemica-n mina din toata osteneala ce-am ostenit. Umbletul dupa bani nu-i de nici un folos, ce numai goana dupa vint!

-                 Pe-ntuneric, haina si muiere sa n-alegi niciodata, ca s-ar putea pe lumina sa nu-ti mai placa! Noaptea toata vaca-i neagra si toata muierea-i frumoasa.

doza3, booster

 intr-un centru, doar pfizer, doar doza3:

o lume virstnica, ponosita, in haine aproape decolorate.

tacuta, cu priviri sterse. uniforme, umbre.

nici un zimbet. nu intreaba, nu sunt nerabdatori. egali.

in ambientul alb strident al peretilor si al luminii violente, oamenii - caci mai sunt oameni, nu? - par cenusii.

se muta cu hainele pe brat, de pe un scaun pe altul, se aseaza unde li se spune. la urma isi iau hirtia A4 si pleaca fara zgomot ca si cind nu au fost, nu s-a intimplat. o asistenta trece cu un cofrag de pahare cu cafele si il tine pe palma intinsa sus, asa cum fac chelnerii profesionisti.

si daca, 

atunci cind ies afara, constat ca lumea e asta, doar astia am ramas? o armata de umbre aproape transparenta, iluzii ca au fost si ca mai au vreo amintire in alte trupuri si destine care ar putea sa le semene.

plec atit de deprimata incit ma supar la kaufland cind raftul e gol la mincarea lui jazz. amenint ca o aduc pe jazz si o las acolo pe un raft. observ pina la casa, ca toata lumea ma ia in serios, asa ca imi iau seama si plec ofuscata, ca sa mai salvez ce a ramas.

noaptea ma doare foarte tare mina, nu pot sa o misc.

oare pisicile au insomnii?