merg cu jazz la seria a doua a injectiei cu prazicest. inaintea mea e o doamna cu 2 copii grasi si infipti, dezagreabili carora le turuie permanent gura, si un motan. aud medicul dinauntru: golanul asta nu se spala in urechi! urmeaza vaicareli ipocrite si uimiri. ohhhh, ahhhh. unul dintre copii povesteste ca motanul zice mama. se aude iarasi medicul: porcule!
desi a spalat indelung masa, eu nu-i dau drumul din brate lui jazz si o tin singura la injectie. jazz face ce poate cel mai bine: sperie pe toata lumea, inclusiv pe mine, dar o tin disperata strins linga inima mea. nu stiu cine-i mai speriata.
0 comments:
Post a Comment