paradigma exupery: imblinzeste-ma!

tu nu esti inca pentru mine decit un baietas, aidoma cu o suta de mii de alti baietasi. iar eu nu am nevoie de tine. si nici tu n-ai nevoie de mine. eu nu sunt pentru tine decit o vulpe, aidoma cu o suta de mii de alte vulpi. dar daca tu ma imblinzesti, vom avea nevoie unul de altul. tu vei fi, pentru mine, fara seaman in lume. eu voi fi, pentru tine, fara seaman in lume…

dar daca tu ma imblinzesti, viata mi se va insenina... vezi tu, acolo, lanurile de griu? eu nu maninc piine. mie griul nu mi-i de folos. lanurile de griu mie nu-mi aduc aminte de nimic. si asta-i trist! tu ai insa parul de culoarea aurului. va fi, de aceea, minunat, cind tu ma vei fi imblinzit! griul, auriu si el, imi va aminti de tine. si-mi va fi nespus de draga murmurarea vintului prin griu…

vulpea tacu si se uita indelung la micul print: te rog… imblinzeste-ma – zise apoi.

nu cunoastem decit ceea ce imblinzim – zise vulpea. oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic. ei cumpara lucruri de gata, de la negutatori. cum insa nu exista negutatori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. daca vrei sa ai un prieten, imblinzeste-ma!

la inceput, te vei aseza ceva mai departe de mine, uite-asa, in iarba. eu te voi privi cu coada ochiului, iar tu nu vei rosti nici un cuvint. graiul e izvor de neintelegeri. insa vei putea, pe zi ce trece, sa te asezi din ce in ce mai aproape de mine…

mult mai frumos era, daca veneai si astazi la aceeasi ora – zise vulpea. daca tu, de pilda, vii la ora patru dupa-amiaza, eu inca de la ora trei voi incepe sa fiu fericita. pe masura ce ora va trece, si mai fericita ma voi simti. la ora patru, ma vor si cuprinde un framint si o neliniste: voi descoperi cit pretuieste fericirea! dar daca vii la voia intimplarii, eu niciodata nu voi sti la care ceas sa-mi impodobesc sufletul. ne trebuiesc rituri.

- iata care-i taina mea. e foarte simpla: limpede nu vezi decit cu inima. ochii nu pot sa patrunda-n miezul lucrurilor.
- ochii nu pot sa patrunda-n miezul lucrurilor – spuse dupa dinsa micul print, ca sa tina minte.

- numai timpul cheltuit cu floarea ta face ca floarea ta sa fie atit de pretioasa.
- numai timpul cheltuit cu floarea mea... - facu micul print, ca sa tina minte.

- devii raspunzator de-a pururi pentru ceea ce ai imblinzit. tu esti raspunzator de floarea ta.
- eu sunt raspunzator de floarea mea… - spuse dupa dinsa micul print, ca sa tina minte.

de ce nu e iarna ca vara

o cafea pentru BdJ si deprimarea mea citind lemonde. cine-i de vina ca, citesc blogurile din le monde? bunica, se vede de la o posta.
nu vrea nimeni sa ne batem? macar un pic...



http://passouline.blog.lemonde.fr/2009/10/09/le-nobel-de-litterature-a-muller-orthofer-et-ladbrokes/

halloween soon

KatsHalloween

to all my friends

Amintiri din bucatarie - leapsa

1. care e madlena domniei voastre?
2. dar baubaul din farfurie?


intrebari preluate din Ultimul sufleu la Paris - Adriana Babeti

jazz ma tachineaza

o strig pina devin ingrijorata, si iata ce gasesc in dulap, constatind si pagubele:

leapsa cu petunii

iau leapsa de la BdJ, si impart o bataie cu ultimele petunii din jardinierele cu flori de pe balcon:



















si cui ma critica, tot de pe balcon:

haydn and the clock

sy 101, the clock.
clock cu cuc, se aude foarte clar.
http://www.cuckoo-palace.com/?gclid=CLeuuIH9yp0CFVITzAod9Cxzvg

how much is that cat in the window

how nice is out-door
from the second floor!

ultimii trandafiri...

ultimii dintr-o toamna, dintr-o tara, dintr-o seara.

as vrea

as vrea sa se intimple ceva frumos sau eu sa scriu ceva trist, cutremurator, care sa faca oamenii sa-si tina respiratia.

cind colo, un vint chinuit smuceste in sus si jos din balamale ferestre si usi, jazz s-a cotlonit pe patura ei de iarna descoperita pe un scaun, iar junghiul din spate nu ma lasa.

e vremea de recitit jurnale, sa arunci pe geam telefonul si sa scoti din priza televizorul.

pun pariu ca nu se intimpla nimic vreo 5 ani, asa, pe intuneric fara nici o luminita, decit una mica de tot in bradul de craciun. poate ca nu ar trebui sa ma duc asa departe, eu stiu daca mai... 5 ani...

ultima zi de vara, primele semne de toamna

jazz participa la lucrarile de gradinarit. care inseamna scoaterea bulbilor, taierea iederei si trecerea pe pervazul camerei in interior, a florilor pentru iernat. ia pe labute cit pamint poate, face salturi mari si de pe fotoliu pe alt fotoliu, pe hall, in bucatarie din nou pe fotoliu... la urma drumul e marcat de labute. o iau si-i explic, se uita, miroase urmele si flutura o coada stufoasa si asteapta sa o iau in brate. o iau, caci ce ar fi toata aceasta operatie fara coada si boticul ei peste tot.

Clematis
frumoasa clematita a inflorit din nou, desi nu avea voie. cred ca s-a lasat pacalita. ai crezut in vorba mea / prefacuta, ea glumea...







dar eu o pazesc cu strasnicie. e una din bucuriile mele floricole cele mai mari. nu stiu de unde-si trage frumusetea, delicatetea si parfumul. e un mister.














Stapelia
steaua serifului, un cactus vioi, sanatos, optimist, nepretentios si care face aceste flori in 5 colturi; iar in mijloc, floarea are alta stea in alte 5 colturi. interesant, neh?







Achimenes
si ultimul mohican, floarea sfintei parascheva, fiindca intr-adevar pe 14 oct isi sfirseste ultimele flori. poate e o floare modesta dar de prin iunie si pina in octombrie e vesela si perpetuu inflorita.

octombrie constrictor

paianjenul care toata vara a tesut in balconul meu, e insapaimintator de mare si desfasoara spectacole terifiante in care prada il depaseste de mai multe ori. simt o repulsie fizica si o fascinatie hipnotica, asa ca iau hotarirea de mazilire: capu-securea.















eu la rindul meu, intr-un elan explicat de un motor intern demn de cauze mai bune, intind caracatita constrictoare a borcanelor, care inghit legume proaspete, colorate, parfumate. in turbinca [borcane!], cu ele!!

mitza patruleaza, uneori interesata, alteori nu, gonita de mirosul intepator de otet. are pentru indeletnicirile mele o ingaduinta infinita.

herta muller, nobel 2009

http://www.polirom.ro/catalog/autori/muller-herta/


„Am scris aceasta carte in memoria prietenilor mei romani care au fost ucisi in timpul regimului Ceausescu. Am simtit ca este datoria mea sa fac asta.” (Herta Muller)

Günter Grass, laureat al premiului Nobel pentru Literatura in 1999:
"Favoritul meu era Amos Oz, dar vreau sa subliniez ca membrii Comitetului Nobel au luat o decizie foarte buna".

"Romania postcomunista nu a dezbracat toate mastile ororii comuniste, dintre care cea mai perfida ramane cea a delatiunii, iar cea mai crunta cea a anihilarii intimitatii", scrie Herta Müller intr-un amplu articol din luna iulie 2009 din Die Zeit. Scriitoarea rememora doua incidente recente din Romania. In primavara anului 2008, invitata fiind la New Europe College la Bucuresti, a fost interpelata pe un ton dur de un agent de la fortele de ordine, care "i-a urlat" ca fotografierea nu este permisa. si un alt episod, cand un prieten care venea sa o ia de la hotel a fost obligat sa completeze la receptie o fisa de vizitator, ii da autoarei sentimentul ca ochiul vigilent al puterii inca ii urmareste oriunde pe romani. "Serviciul secret al lui Ceausescu nu a fost dizolvat, ci doar redenumit in SRI" (Serviciul Roman de Informatii). [Rl, 9.10.2009]

"Cel mai inspaimantator episod s-a intins timp de cateva saptamani. De la o blana de vulpe, care era intinsa pe podea, a fost taiata prima data coada, apoi picioarele si la sfarsit capul si au fost puse langa burta vulpii". [Rl, 9.10.2009]

In luna iulie 2008, Herta Müller a publicat o scrisoare deschisa, in Frankfurter Rundschau, in care isi exprima indignarea ca fosti colaboratori ai aparatului represiv din Romania, Andrei Corbea-Hoisie si Sorin Antohi, sunt invitati la scoala de vara ICR din Germania. In aceeasi zi in care scriitoarea publica scrisoarea, Richard Wagner scrie articolul "A invata de la turnatori", cu subtitlul "Institutul Cultural Roman adreseaza invitatii colaboratorilor Securitatii. Ar putea fi o intrunire interesanta – sau totul va fi din nou ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic?" in Der Tagesspiegel. [Rl, 9.10.2009]

http://www.cotidianul.ro/scrisoarea_deschisa_a_romancierei-100431.html






mi se pare extraordinara asemanarea cu eugene ionescu: aceeasi imensi ochi tristi, cu pleoapa ochiului drept lasata, acelasi rictus al gurii, de forma unui semicerc in jos intarind un pesimism ascuns.

Herta Müller

Herta Müller a urcat, de dimineata si pana acum, doua pozitii, avand o cota de 3/1, la egalitate cu Amos Oz, surclasandu-i pe americanii Philip Roth si Joyce Carol Oates, cotati cu 5/1. Ascensiunea Hertei Müller a
fost instant preluata pe site-urile dedicate literaturii, dar si pe paginile web ale publicatiilor internationale.

Die Zeit noteaza ca Günter Grass a asteptat vreme de 20 de ani premiul Nobel, amintind ca Herta Müller apare pe lista marilor favoriti de patru sau cinci ani. In ultimii doi ani, jucatorii de la casa de pariuri Ladbrokes au reusit sa intuiasca corect numele laureatului. In 2006, de pilda, scriitorul turc Orhan Pamuk a urcat surprinzator in clasament, cu doar o zi inainte de anuntul Comitetului Nobel. Experienta s-a repetat in 2008, cand francezul Le Clezio a devenit, pe ultima suta de metri, marele favorit . [Rl, 07.10.2009]


am citit amos oz si merita.
nu am citit nimic de herta muller, dar asta nu inseamna ca nu merita. daca nu ia nobelul, promit sa citesc. sa vedem.

jazz is upset

jazz for poppyQ