mihai zamfir si povestile lui de dragoste

este vorba despre romanul Se innopteaza. Se lasa ceata a lui mihai zamfir, aparut la editura polirom, care are pe pagina de garda o poezie nelinistitoare si incomplet citata a lui arghezi: o zi, care se va dovedi si cheia finalului.

prima carte scrisa de mihai zamfir pe care am citit-o a fost Poveste de iarna, in 1987 aparuta la cartea romaneasca, cu o frumoasa si delicata acuarela pe coperta, a lui v. socoliuc.

romanele lui mihai zamfir sunt povesti de dragoste, ciudate, alambicate, complicate de personaje superintelectuale; sunt scrise impecabil dupa metoda, cu motto, cu o tehnica clasica de implicare gradata, cu sfisietoare scene de dragoste si scurtissime scene de sex, autorul clamind ipocrit pudoarea pe care de fapt nu o are. picurind acid cind impliniri, cind dezamagiri nu stii la ce sa te astepti in urmatorul capitol.

lectia1: nimeni nu suporta 2 dezradacinari

toate personajele sunt translatate in alte coordonate geografice decit cele natale, dar pastrind mediul academic ca o constanta cunoscuta foarte bine autorului si care nu-I creeaza probleme ci doar variante.

- petru paraseste romania pentru portugalia, dar nu face saltul la Melbourne/Australia.

- isabel s-a exilat in australia din portugalia, dar nici macar nu gindeste sa vina in romania abstracta.

- lidia a emigrat in germania si s-a intors in romania, dar nu are varianta portugalia in care a plecat petru.

- andrei a emigrat de asemeni in statele unite si nu are intentia sau curiozitatea sa vada oferta portugalia, chiar pentru o vizita.

lectia2: ce urmeaza dupa ce ai avut curaj sa epuizezi un sentiment

daca a fost un sentiment de prietenie – nimic.

s-a spus tot, de la confidente uluitoare de alcov pina la suparari filozofice sau amintiri dintr-o tinerete bucuresteana comuna.

daca e ceea ce a ramas dintr-o casnicie – nimic.

s-au scris ranchiunele dar si elegantele iertari, cu si mai elegantele evitari de patetism jenant.

daca e iubirea de vreo 20 de ani pentru o Isabel care trebuie protejata si convinsa – nimic.

au fost facute toate gesturile, au fost spuse toate vorbele, s-au luminat toate ipostazele aratind cruda esenta. petru s-a dizolvat in propriile lui sentimente.

explicatia finala nu o da romanul ci versurile lipsa din motto:

s-a pierdut neputincioasa si pribeaga

dupa ce vremea intreaga

m-a urmat, pas cu pas, pina azi

la amiazi.

ce s-a intimplat la amiazi? azi?