mihai zamfir si povestile lui de dragoste

este vorba despre romanul Se innopteaza. Se lasa ceata a lui mihai zamfir, aparut la editura polirom, care are pe pagina de garda o poezie nelinistitoare si incomplet citata a lui arghezi: o zi, care se va dovedi si cheia finalului.

prima carte scrisa de mihai zamfir pe care am citit-o a fost Poveste de iarna, in 1987 aparuta la cartea romaneasca, cu o frumoasa si delicata acuarela pe coperta, a lui v. socoliuc.

romanele lui mihai zamfir sunt povesti de dragoste, ciudate, alambicate, complicate de personaje superintelectuale; sunt scrise impecabil dupa metoda, cu motto, cu o tehnica clasica de implicare gradata, cu sfisietoare scene de dragoste si scurtissime scene de sex, autorul clamind ipocrit pudoarea pe care de fapt nu o are. picurind acid cind impliniri, cind dezamagiri nu stii la ce sa te astepti in urmatorul capitol.

lectia1: nimeni nu suporta 2 dezradacinari

toate personajele sunt translatate in alte coordonate geografice decit cele natale, dar pastrind mediul academic ca o constanta cunoscuta foarte bine autorului si care nu-I creeaza probleme ci doar variante.

- petru paraseste romania pentru portugalia, dar nu face saltul la Melbourne/Australia.

- isabel s-a exilat in australia din portugalia, dar nici macar nu gindeste sa vina in romania abstracta.

- lidia a emigrat in germania si s-a intors in romania, dar nu are varianta portugalia in care a plecat petru.

- andrei a emigrat de asemeni in statele unite si nu are intentia sau curiozitatea sa vada oferta portugalia, chiar pentru o vizita.

lectia2: ce urmeaza dupa ce ai avut curaj sa epuizezi un sentiment

daca a fost un sentiment de prietenie – nimic.

s-a spus tot, de la confidente uluitoare de alcov pina la suparari filozofice sau amintiri dintr-o tinerete bucuresteana comuna.

daca e ceea ce a ramas dintr-o casnicie – nimic.

s-au scris ranchiunele dar si elegantele iertari, cu si mai elegantele evitari de patetism jenant.

daca e iubirea de vreo 20 de ani pentru o Isabel care trebuie protejata si convinsa – nimic.

au fost facute toate gesturile, au fost spuse toate vorbele, s-au luminat toate ipostazele aratind cruda esenta. petru s-a dizolvat in propriile lui sentimente.

explicatia finala nu o da romanul ci versurile lipsa din motto:

s-a pierdut neputincioasa si pribeaga

dupa ce vremea intreaga

m-a urmat, pas cu pas, pina azi

la amiazi.

ce s-a intimplat la amiazi? azi?

de wend, de primavara

descintec de buturuga:

frunza verde cucuruz,
fruntea sus, mai frate, fruntea sus
burta subpta
marsh la lupta!

frunza verde foaie-amara
pieptul scos mai frate in afara
caci e primavara
primavara...

frunza verde solz de peste
e las, mai frate, cine nu-ndrazneste
caci lumea o cucereste.

[fodor sandor, cipi acest pitic urias]

jazz ma ajuta

vreau sa calc rufe, iar jazz mi-o ia inainte si-mi arata cit apreciaza ea mirosul de prospat spalat.
degeaba o iau cu binisorul. ea nu si nu. se roteste in sensul invers acelor de ceasornic si se culca la loc.
noaptea doarme ghem in halatul meu. oare de ce nu face ea ce fac mitzele normale, sa doarma in cosul ei, in patura ei, in fotoliul ei...

de 2 zile ma chinui sa-i fixez pe perete o placuta cu un sisal nou, ca pe cel vechi l-a ferfenitit;
stie cineva care e inaltimea optima la care trebuie pus? avind in vedere ca fac gauri, nu as vrea sa gresesc de prea multe ori...

luni, ca o mirtoaga

1. cutremur de 8.8 in chile. toata lumea se intreaba cu cinism de ce la ei au murit asa putini!? [fata de Haiti]
din comentarii lipseste cea mai mica urma de simpatie. replicile de 6 grade sunt banale, oameni sunt salvati de sub darimaturi operativ [cum, asa repede?] si nu dupa 12 zile, rastimp in care au trait cu pufuleti si coca-cola [tot ca in Haiti].

2. cei aproximativ 60 de vest-europeni morti dupa furtuna de pe coastele atlantice, chiar nu isi au locul in discutii. ce inseamna aceasta cifra si mai ales organizarea si banii pe care-i au, fata de… si cum…
foamea noastra dupa apocalipsa in batatura altora. doar ce crapam putin usa, ca de dupa, ne paste si pe noi: ma uit pe http://www.fotonsas.ro/infoirsa/seisme%20recente.html si constat ca in ultimele zile am avut si noi 2 cutremure, cam la ½ intensitate fata de chile, dar nu intereseaza, oricum pe noi ne-ar surprinde cu buline si nepregatiti si o simpla adiere de primavara…

3. Soros pariaza ca va cumpara 1 euro cu 1 dolar.
toti analistii nostri se bat peste frunte trazniti de evidenta: stiam eu, banuiam eu, ca el e in spatele…
nu, in spate e politica noastra mincinoasa de ani de zile, in care am umflat artificial euro.
acum o sa ne convina daca in loc de 1,000 de euro vom avea se fapt vreo 670 euro sau 1,000 de dolari?

4. festivitatea de incheiere la patinaj artistic [jocurile olimpice din canada]: oricine a luat aurul, eu mi-l voi aminti doar pe plushenko. programul lui pe muzica je suis malade nu va avea multa vreme egal. de fapt, nu se intelege pentru cine/ce patineaza el. poate sa o faca pentru miliarde de spectatori, dar tot atit de bine pentru bunul dumnezeu, pentru el sau pentru mine. ma rog, la urma am cam exagerat…
cu jumatate de glas recunosc ca si chinezii de la perechi [sot si sotie, batriiori la 38 de ani] au fost buni.
mi-e greu sa recunosc asta. ba sa ma pici cu ceara daca as recunoaste. e 1 martie insa. oare de ce eu ii banuiesc de impostura? pentru ca nu cred ca in fibra lor fiziologica [iaca termen, se poarta, neh?] ei vibreaza la gesturile astea si la muzica asta. daca ar fi adevarat as fi ingrijorata... fiindca constat ca anul acesta martisoarele sunt fabricate in china.

5. de ce nu ma uit la hochei [chiar si la olimpiada]. fiindca departe de a-l considera un sport chiar si barbatesc, l-am catalogat ca otrava de batausi iresponsabili a continentelor. altfel, de unde atita violenta?
e mai rau ca la box, la care nu ma uit oricum. am devenit suspicioasa chiar si pe patinajul viteza cind am vazut cum poti sa-l agati pe adversar cu patina, cu mina… asa ca din greseala...

6. platesc taxa de ecarisaj nou introdusa [odata cu impozitul pe locuinta, masina si taxa de habitat] de 250,000 lei vechi. mi se pare mult. iar potaile stau si patruleaza la intersectiile de acces ale cartierului in haite de cite 8-10 exemplare mari, puternici, ca astia nu mai sunt ciini, ci ciini altoiti cu lupi, rotweilleri, dogi pe care stapinii nesimtiti i-au lasat sa se imperecheze oricum, dupa cum ii lasa oriunde sa-si faca nevoile.

7. parlamentarul european britanic eurosceptic Nigel Farage, care conduce grupul UKIP din Parlamentul European a declarat ca Herman van Rompuy are carisma unei carpe ude.
el l-a comparat pe fostul premier belgian cu un functionar de grad inferior aratand ca vine dintr-un non-stat.

adica, cum? cea mai proasta impresie in casa, mi-o face, cirpa mea de sters pe jos, ca un caniche latos; vesnic uda, flendurita, ghemotoc printre labutele lui jazz. m-am uitat de vreo citeva zile insistent, chiar si prin surprindere, nu are nici o charisma!!

8. scot foarte greu masina dimineata din parcarea supraaglomerata plina de 4*4 si bmw. nu mi-a lasat nimeni spatiu si mie. ma chinui. un vecin care-si scoate javra cit un vitel dis de dimineata afara, ca sa faca pipi pe toti copacii si masinile, se uita la mine fumind. si asteapta. obiceiul acesta definitoriu in care gestul de a trece cu periuta pe dinti si limba este inlocuit cu aprinderea unei tigari puturoase. la plecare le ridic la cei 3 din jurul meu stergatoarele, si le las asa a bataie. vor intelege ce am vrut sa spun. manervat rau!

cind se face curatenie, unii...

in wend se face curatenie, de mai multe feluri.

1. aici e vorba de spalat gresia, moment de la care nici o pisica normala nu ar lipsi, fiindca in galetusa se pun tot felul de substante cu clor si alte parfumerii, pe care nu trebuie sa le ratezi.

si fiindca treburile nu merg cu viteza adecvata, unii adorm in front.

2. cind se aspira pe hall, jazz se cocoata si observa tot, iar cu labutele ma trage de par a joaca.
aspiratul pe hall se termina intotdeauna cu aspiratul mitzei, in coltul de la baie unde sunt o multime de chestii dupa care se ascunde, sireturi, scaune si recipiente.