viata ca un container [de gunoi]

e zi de mari cumparaturi: plec intii la auchan, de unde vin cu niste clasice si banale pachete de batiste de unica folosinta, tiplate frumos cite 10; fiecare  pachet la rindul lui ambalat/tiplat, contine 10 batiste... trebuie sa le desfac si sa arunc ambalajele.
faina alba care scutura din pachet norisori albi, este pusa intr-o punga pentru transport. cumpar un pachet cu 4 plicuri cu hrana umeda pentru jazz/whiskas; evident desfac ambalajul si il arunc. pun pliculetele in frigider. apas in punga de gunoi, unde s-au infoiat plasticele ambalajelor.

al doilea drum la kaufland: cumpar un alt pachet/sheba cu mincare pentru pisi, si repet algoritmul.
iaurtul olympus 4*140gr se afla cite 4 intr-un carton, pe care-l rup, indoi si il arunc la gunoi.
pasta de dinti este si ea intr-o cutie de carton, o arunc.
cumpar cotlet haiducesc si sunca sissi feliate; fiecare produs se ambaleaza in hirtie cerata, apoi intr-o punga pe care se lipeste pretul. acasa, arunc pungile ghemotoc la gunoi si adun mezelurile intr-o singura punga in frigider.
cinci chifle kaiser intr-o punga de hirtie, cu celofan pe o parte, care ia drumul stiut ghemotoc, caci piinea e pusa in traista de bumbac.
ceaiul lipton e o cutie de carton, tiplata. acasa arunc ambalajul, si indes gunoiul.
ghimbirul e in punga->gunoi, 2 pungi de zahar vanilat a cite 5 pliculete, desfac si arunc pungile tiplate, perele->punga->gunoi, am si 2 pachete de biscuiti tiplate intr-o folie, desfac/arunc si nu-mi vine sa cred, un set de 4 suporturi pentru pahare, care au un ambalaj cartonat, tiplat, gros, tare... iau cutterul...

ma incalt sa duc gunoiul, in ghete e ambalajul de la perwol care s-a terminat, sticla goala de apa minerala, ziarul de publicitate carrefour si un burete harcea-parcea.
le pun la usa in ghete ca sa nu le uit, asta-i gunoiul pe alta filiera.
rasuflu usurata, dar inca nu am gatit: desfac cutia cu rosii decojite, taiate, scot o punga cu vinete albe din congelator arunc punga, iar pentru desert ma gindesc sa fac o placinta cu brinza.

si incepe delirul: sparg 3 oua, arunc cojile, brinza are 2 pungi, foile de placinta au o punga exterioara si o folie interioara, pun 2 pliculete de zahar vanilat, arunc ambalajul, uleiul isi da obstescul sfirsit, pun cu grija pet-ul la gunoi...

acestea sunt ambalajele primare, dar iaurtul este in pahare de plastic, zaharul in punga, ceaiul intr-un pliculet...

nod in papura

jazz ocupa cu premeditare toate pozitiile.
de aceea, azi ma supar, o aspir pina ma plictisesc, ii restring teritoriul si ii arat clar ca vreau sa-i tai gherutele. credeti ca nu a inteles? ba da, a inteles si chiar foarte clar. pe seara, va sta sa-i tai ghearele si o sa vina sa o mingii intre urechi, acolo unde are 2 cornite.

despre ridicol

[dulce brigitte – maria luiza cristescu 1969]

Dupa ce ramase singur inchise patefonul pe care discul cu muzica de clavecin se mai invirtea inca scotind acele serii de sunete aproape uniforme, aceeasi fraza atit de putin si vag nuantata, incit doar ascultind primele si ultimele masuri ale bucatii puteai sa-ti dai seama de evolutie.

[acordajul temperat - secolul XVI-lea prin care s-a divizat octava în 12 intervale (semitonuri) cromatice toate egale cu inconvenientul ca dadea tonalităţilor culori asemănătoare.

compozitori : Couperin, Bach - clavecinul bine temperat, Rameau, Telemann, M. de Falla, Poulenc, Vangelis]

Prefer semizeului Beethoven pe lautarul zavaidoc, jalnic scripcar. pe acesta din urma il iert. El n-are incotro, pe cind primul era obligat sa mai urce o treapta, fiindca putea, depasindu-si prima pozitie, si... sa surida.

eu ce ziceam? iaca de ce romanii nu iau nobelul.

duminica

toate-s vechi si...

1. 2016 a venit in zgomotul infernal al pocnitorilor si bubuitul rachetelor trase intre blocuri, desi politia a zis una si faptele au stat altfel. [dupa tonele!! de artificii confiscate!!]
jazz a intrat intii sub pat dar dupa 15 minute plingea ca un copil, asa ca am dat sonorul tare si am luat-o in brate. desi lipita de mine, se speria la fiecare bubuitura care troznea de ziceai ca o sa sparga geamurile. ridica apoi capul si se uita la mine. a durat 40 de minute dupa care a tisnit pe hall pindind usa.

2. am inceput sa recuperez inregistrarile clasice de pe vinil in mp3, printr-un pickup - cred ca e facut pe vapor, fiindca altfel... trebuie rabdare, dar sa asculti karajan cind vrei, si menuhin sau celibidache, ca sa nu mai zic de ionel perlea sau dinu lipatti - merita efortul.

3. merg pe stradutele spre piata in spatele unei femei imbracata gros care duce teancuri de facturi si le baga in casutele postale de pe la case. exista o casa care de fapt e o ruina, ii lipsesc pereti, geamuri, balariile se vad ca au cotropit spatiul neingrijit, dar ca un miracol, poarta si gardul spre strada au supravietuit. si in spatele gardului, latra o potaie din rarunchi. aruncindu-se pe poarta.
femeia baga un plic la casuta si zice tare potaii: 'ia si citeste'!!!
am ris si eu si eram singure pe toata strada.

4. jazz doarme zi lumina iar noaptea se joaca cu toate zornaitoarele si jucariile pe care altfel le ignora.
poate e de necrezut dar tropaie si miauna si sare, si iese pe hall unde miauna pe alt ton si nu se lasa pina nu ma trezeste; ma uit la ceas, e cinci fara un sfert. hai, ca avem treaba.

5. eu, fac ce fac de mult, coduri huffman.
deliciul iernii si a scenariilor de razboi sau agentul07.

6. vine popa cu boboteaza, jazz sare ca arsa. popa zice ca daca nu-i ciine nu se sperie, dar jazz sta amorsata cu urechile pe spate si coada vilvoi, asa ca o inchid intr-o camera festelita deja. apoi pazeste usa si miroase pe hall artagoasa, si nu am voie sa pun aspiratorul ca sa-i tai activitatea.
eu ce ziceam, nu-i plac popii.

7. ii spun lui jazz sa stea la poze, si ma refuza categoric. mare brinza, asa stiu si eu sa fac.