orhidee

eu cind vad asa frumuseti hranite doar cu apa, imi vine sa le vorbesc cu dumneavoastra.
orhideele infloresc. in toata spendoarea lor.

 

cam innorat

incepind cu 9 mai, prin oras nu mai circula maxi-taxi. eu sunt de acord.
acum, avem o perioada de adaptare, toata lumea converseaza cu toata lumea si unul e mai destept/informat decit altul.
eu constat pe pielea mea ca: de la auchan [adica cu 2 sacose pline] iau autobuzul 23 [ca numai asta circula], care opreste destul de departe de cartierul meu [ca sa nu zic casa] si merge...ei??!!
la carrefour!
care-i prostu' care merge din market in market? poate doar daca vrea sa se plimbe. si sunt in doua capete opuse ale orasului.
eu ce va spuneam? avem primar care se ocupa cu fotbalul si acu' si inainte. si atunci, cine sunt eu sa ma pling intr-un oras colorat rosu si foarte muncitoresc!
pe jazz nu o intereseaza si se spala dupa care doarme. natiune, fii desteapta! strig eu. degeaba.

 

pelin de mai

crede cineva ca stie ce inseamna amar?
incercati pelinul de mai.
jazz a zbughit-o imediat ce a simtit mirosul.

preafrumoasa clematita

flori de mai.
o fi prea devreme, o fi tocmai la timp?
clematita,  iedera, busuioc rosu, niste cactacee, muscata, oregano, cimbru.

 

nici o victorie...

jazz nu doarme, nu maninca, nu se joaca,  nu sta la periat si nu ma lasa nici pe mine sa traiesc. miauna sfisietor, cind ma vede in fata computerului, se foieste mieunind tocindu-mi nervii si nu intelege ca nu pot sa tastez cu ea in brate. la inceput sta pe bratul sting si e cuminte apoi, ofteaza, pune barbia pe marginea mesei si urmareste ce scriu cu dreapta, iar la urma se urca pe masa si se aseaza usor in mijlocul tastaturii de parca or sa iasa pui de acolo.
in ultimele 2 saptamini am hranit cu cea mai scumpa mincare toti motanii maidanezi, care nu mai stiu de nici o teama, cind ma vad vin de-a valma, se freaca de mine si alearga cu labute scurte spre locul unde stiu ei ca am voie sa le pun mincare. si le place sheeba si royal canin si nu fac mofturi la jeleu.
in timp ce,
cocotata pe modulul din bucatarie, jazz se uita in jos cum ma joc eu pe gresie cu o aluna. cind o pun sus pe modul, o impinge delicat inapoi jos. dar nu vine la joaca. asta-i ceva rar, ea de obicei nu se lasa mult invitata la zornait jucarii.
adoarme iepureste pe unde apuca si atunci ma uit la ea, si imi trece supararea, arata insingurata si vulnerabila.
iar eu ca mighty mouse ce sunt, trebuie sa fiu responsabila.