1. cu ultimele zile insorite se duc si florile de cactus. de acum, un an de zile vor dormi in tepii lor; miracolul altei veri le vor trezi culorile.jazz se plimba ca o cunoscatoare printre ghivece, si se preface ca le maninca frunzele, florile. nu ma mai pacaleste ea, stiu bine ca urmareste sa alerg si sa-i spun ca nu-i voie. ca mai apoi intr-o strafulgerare sa-i vad coada disparind in dulap.
2. plimbarile lui jazz pe balcon sunt scurte. e frig, bate vintul. vine in casa cu labutele ude de la ploaie, iar eu o iau in brate si o ascund in halat. nu stiu pe unde respira, dar sta acolo culcusita si adoarme, scapind usor limba afara. e momentul sa o mingii pe burtica si sa ma uit cu atentie la blanita ei. e bleaga si sta.sfirsitul lumii a lasat-o indiferenta, miuonii si bosonii neintrind in sfera ei de interes. in seara ce se lasa devreme, urmareste umbre pe pereti sau gize intirziate si prinse in virtejul de lumina a becului aprins.
3. constat ca desi zgomotul unei bormasini o sperie, tunetele si fulgere nu. s-a jucat toata noaptea muscindu-ma pe sub pilota de miini si picioare, a baut apa, a fugarit toate bilele cu clopotei pe hall. o enerveaza pilota mea fosnitoare care probabil ii mai ocupa din teritoriu si atunci miauna indignata. nici o tresarire la fulgere, nici o urechiusa miscata la tunetele pleznite si infioratoare. oare de ce?
4. vacanta s-a terminat, jazz ramine singura. cind vin acasa, se tavaleste la picioarele mele si sta sa o iau in brate si s-o alint/alin, purtind-o toata casa pe la oglinzi, pe la rafturile bibliotecii. ea se lasa impacata doar cind ceva ii stirneste interesul si ma paraseste pentru vreun raft pe care a aparut ceva interesant. altfel cred ca m-ar apuca noaptea leganind-o.
0 comments:
Post a Comment