se termina si toamna

deja sunt temperaturi negative. nu conteaza, jazz se duce dimineata la usa de la balcon si miauna imperativ sa-i dau drumul afara. sta cit rabda frigul, si se intoarce cu urechile si labutele inghetate. in urma ei eu inchid usa, asa ca atunci cind vrea inauntru se urca pe geam si cu ghearele zgreaptana si face miau. se repede inauntru si maninca, apoi pisu. pot sa o cronometrez, face toate astea nesmintit in fiecare zi in aceeasi ordine incit m-a innebunit.

am incercat sa ma fac ca nu aud si sa o protejez de frigul patrunzator de dimineata, dar se apuca si miauna intr-un fel disperat, disperindu-ma, incit dau fuga la usa si o dau afara.

acum 2 zile pe o ploaie rece, si un vint patrunzator, ea statea pe balcon, la adapostul unui zid si se uita la cer si frunze. vintul puternic ii infoia blanita si parea imensa. cind a intrat in casa era putin uda si mirosea a ninsoare.
si s-a mai intimplat ceva,
dupa o noapte in care a mieunat intr-una rostogolindu-se pe spate si burtica, am certat-o. statea pe hall si se uita la mine jalnic. apoi s-a urcat pe geamul de la bucatarie ca de obicei. eu m-am spalat/imbracat, era cam 5:30 dimineata si deodata m-am sesizat ca mitza nu-i. ca e liniste. am cautat-o disperata ca ma prostisem, ea a sarit pe geam dupa cum am constat ulterior.

era pe acoperisul balconului de la parter, deci cam 3-4 metri de la fereastra mea unde a mai cazut cind era de citeva luni. desi ma uitasem acolo, nu stiu unde era ca abia mai tirziu i-am vazut blanita si coada. mieuna si se uita la mine in sus.

am sunat la lili_cristea care a sarit balconul, in pijama, si a pescuit-o dintr-o margine, ca nici nu statea, alerga de colo-colo. cind m-am intors acasa, era 6 dimineata si eu tremuram ca o piftie cu pisoaica in brate. de atunci am sentimentul ca mitza asta e sinucigasa. seara cind vine sa o tin in brate, o pipai si o intorc pe toate partile sa vad daca e intreaga. eu stiu?
o pazesc si urmaresc sa-i prind vreo miscare dureroasa, ea ma urmareste pe mine. noaptea ma trezesc si ea ghemotoc pe labute, sta in pat si se uita la mine fix cu ochii ei irizati rosu pe intuneric. se uita la mine.










pe balcon, nu stiu de unde si cum, a prins o lacusta frumoasa verde smarald, pe care a tirnosit-o pina saraca de ea si-a dat sufletul. am incercat sa o scap, dar nu a mers. si asta am invatat de pe animal planet, nu te baga in legile naturii.
evident, ca a adus-o in casa, gata terminata, jucindu-se cu ea pina pe seara in bucatarie. tot ce prinde pe balcon, aduce in gura in casa unde e mai frumoasa joaca sau le aduce ca sa vad si eu.