in satele de la poalele buciumenilor, pisicile au pisoi, caprele cite un iedut, caii au minji si vacile vitelusi micuti cu zgardite rosii cu clopotel la git.ma mir ca iedul este negru cu alb, iar mama lui bejulie. stapinul imi spune ca tacsu e negru. si ride. iedul e fatat de citeva ore si e umed de atita lins. si desi abia se tine pe picioare e obraznic. adica, nu suge. afara e cald, si ma trezesc ca mi-l pune in brate. ma sperii de sunetele lui mici, asa ca il string la piept sa nu i se intimple ceva. mama lui vine linga mine si ridica botul si-l lipeste de mine si ied.
toti striga la mine, sa ma pozeze, sa 
zimbesc, dar eu sunt atit de emotionata incit il tin strins, iar mama lui ma priveste cu o blindete incredibila. imi vine sa pling. un sentiment cit o viata.ma aplec incet si-l pun jos. capra il primeste bucuroasa.
il urmareste peste tot si-l impinge usor cu piciorul si copita sa se ridice si sa suga. este vital sa bea lapte, dar iedul se ia cu joaca sau vrea sa stea jos. mama lui nu-l slabeste nici o secunda.
stau la distanta si mi se pare ca eu sunt vinovata, ca i-am intrerupt.
adie briza de la malul apei, si ma mir ca nici un ciine fioros nu pazeste stina. inauntru se vad tifoanele mari spinzurate de grinda sa se scurga.
scena continua, si in final, iedul incepe sa suga. eu oftez, risu-plinsu.
0 comments:
Post a Comment