cum am incurcat cumparaturile

vin acasa, si din punga in loc de zahar, orez, ulei si piine rasare o mitza care la urma rupe si punga. punga mea eco. ce vind astazi magazinele astea si ce-am platit eu la casa?

cine-i hotul?

... n-oi fi tu? dai din coada, zici ca nu!?

vin acasa cu 2 piepti mari de pui, iar jazz cred ca m-a mirosit de la parter. miroase, miriie, da ture, sare pe masa, pe casa...
ca sa fac mai interesanta toata atmosfera, ascund farfuriuta cu capul de piept - adica fileul cel mai bun si fraged, dupa radio, si ma prefac ca habar n-am in rest. fluier prin bucatarie si astept ca jazz sa vineze.
jazz l-a descoperit imediat, dar nu stie ca sa faca, daca nu e pe locul lui la mincarea de pisi, nu stie are voie sau nu? sta pe coada linga farfuriuta si miauna si se uita la mine.
eu am treaba, si in felul meu o incurajez sa decida. mitza asta e bleaga, nu vrea sa fure, nu e hotomana.
sta linga si ma asteapta. nu-mi vine sa cred.
plec pe hall si pindesc, jazz mai rabda cit mai rabda si apoi maninca gospodareste chiar pe masa, odihnindu-se.
cind imi fac aparitia, pe farfuriuta mai sunt 2 bucatele mici, pe care se vede ca nu mai poate sa le manince. o pun la locul ei de mincare, iar jazz innebuneste brusc, ca de fiecare data cind maninca carne cruda, sare, face tumbe, si in final se ascunde sub masa ca sa ne jucam, cu coada, cu fata de masa si apoi de-a ascunselea.

viata de mitza de apartament!

o duminica insorita si putin calduta

hirst, hirst aici

si
hirst, hirst si dincolo.

hirst, hirst prin toata casa.
alergatura, viraje, covoare adunate, sarituri, flori darimate, miorlaieli.

ooooof, mitza mea...

ma pregatesc sa maninc; jazz imi ocupa locul.
cit pun prin craticioare diverse la incalzit, vorbesc cu mitza si-i spun sa se duca la locul ei.
drept raspuns, se infoaie si se face imensa, iar prin ochii jumatate deschisi, ma urmareste.
si nu se lasa induplecata.

cind face asa...

jazz deschide usa si iese pe hall.

e toamna'n primavara asta

scrisoare catre simona:

acesta este raftul cumparat special pentru gradinarit si care a costat. daca vremea de afara ar fi fost conform anotimpului, ti l-as fi aratat pe pozitie cu sculele si stropitorile din dotare.
asa, sta intr-o camera inca nefolosit, iar jazz se urca si coboara.
raftul de sus e cu suprafata zincata, ca sa pot lucra diverse.
acum, doar nu m-am straduit degeaba, ai putea sa-i trimiti pozele anonime pe e-mail preaindeminatecului si admiratului de catre mine - sotul tau. pariez ca face unul de 3 ori mai bun.

intrebare de concurs: planta din pahar este pamatuful crescut mot pe o tija lunga si golasa, solzoasa si inestetica. l-am rupt si il tin in apa, dar poate stie cineva cum sa procedez sa prinda radacina? si ce sa fac cu radacina ramasa in pamint? o sa dea alt mot?
cum sa fac apoi sa nu mai creasca balarie?

tzoapele din mass-media

sau,

cum spala bani guvernul, cumparind ceva ce ar trebui recuperat prin interpol ca furt national, de patrimoniu

si,

cum se numeste afacerist un om care cumpara manuscrisele lui cioran, si nu colectionar.

guvernul este, logic cel mai mare afacerist al romaniei.

1. Guvernul va aduce în ţară mai multe artefacte dacice de patrimoniu [Bugetul Ministerului Culturii a fost suplimentat din fondul de rezervă al Guvernului] sustrase din rezervaţia din Munţii Orăştiei, în valoare de 1.300.000 lei: o brăţară dacică din aur, 27 de monede de aur, 202 monede de argint şi două scuturi dacice din fier.

Toate bunurile au fost expertizate de o comisie desemnată de Ministerul Culturii, concluzia fiind că obiectele aparţin patrimoniului cultural naţional şi trebuie incluse în categoria tezaur, acestea având o valoarea excepţională nu doar prin conţinut, ci şi prin contribuţia pe care studierea lor o va aduce cunoştinţelor în domeniul artei, religiei şi civilizaţiei dacice.

http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/piese-din-tezaurul-dacic-in-valoare-de-1-3-milioane-lei-aduse-in-tara-221824.html

2. Compania KDF Energy, deţinută de George Brăiloiu, a achiziţionat manuscrisele şi documentele lui Emil Cioran care au fost scoase la licitaţie joi, la Paris, oferind întreaga sumă la care s-a ajuns prin licitarea fiecărui obiect în parte, de 405.000 de euro.

manuscrisele care au fost scoase la vânzare joi, la Paris, aparţineau familiei unui fost prieten apropiat al lui Cioran si acoperă perioada din viaţa lui Cioran de dinainte de a se stabili definitiv în Franţa, în anii 1940.

http://www.gandul.info/news/un-roman-a-cumparat-intreg-lotul-de-documente-care-i-au-apartinut-lui-cioran-cu-405-000-de-euro-in-cadrul-unei-licitatii-la-paris-cine-este-afaceristul-care-a-achizitionat-manuscrisele-8138175

http://www.hotnews.ro/stiri-8482261-audio-video-povestea-documentelor-cioran-scoase-licitatie-azi-paris-spusa-gabriel-liiceanu-cine-vinde-spune-despre-statul-roman-care-are-bani-cumpere.htm

update 13.04.2011

Nu sunt colecţionar şi nu particip la licitaţii. (...) Chiar dacă am descoperit că pot câştiga oportunitatea redobândirii unei părţi din Emil Cioran pentru noi toţi, nu mi-am închipuit niciodată că voi descoperi dificultatea sarcinii de a explica acest gest", a mai spus George Brăiloiu. „Am slăbiciuni şi slăbiciunea mea a fost de a nu rata prilejuri care nu se mai întorc. Iar dacă faptul de a-mi satisface slăbiciunile personale are drept consecinţă câştigul general, cu atât mai bine".

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/500-000-de-euro-pentru-meritul-academic-222308.html

drumul lung si greu al fiecarei zile

nu am cultura religioasa, ceea ce reprezinta un real motiv ca in clipele de cumpana sa iau hotariri greu si mai ales sa-mi regasesc echilibrul si mai greu.
nu am incredere, nu am speranta, ma deprim usor si filozofia mea de viata este: un sut in fund, 2 pasi inapoi.
aseara suna la usa si la intrebarea mea racnita din biblioteca cine-i? primesc un raspuns pitigaiat georgiana! si ce vreti? am o invitatie pentru dumneavoastra. aha.
deschid usa si vad o domnisoara foarte tinara, georgiana adica si o venerabila doamna in baston, care-mi intind o invitatie tiparita cu verde, mult verde la o conferinta religioasa a bisericii penticostale.
nu ating foaia, le asigur ca sunt o persoana toleranta, dar ca am o religie pe care nu o practic, dar o am si ca as minti daca as promite ca vin.
georgiana intepata: bine ca aveti o religie.
aplombul mi-a facut-o antipatica, eu sunt o tipa levantina, cu protocolul la purtator.
insista sa iau invitatia si reafirm ca nu particip la astfel de manifestari, mai ales ca nu sunt in religia mea, la care primesc alt raspuns: Isus a murit pentru noi toti!

inchid usa ginditoare:
- nu am stiut niciodata exact cui ma adresez, eu spun Doamne Dumnezeule
- ma consider foarte neinsemnata si nu stiu daca Isus trebuia sa ma aiba in vedere cind a murit, dar am speranta ca incap si eu in imbratisarea larga a Acelui Dumnezeu pe care cu umilinta recunosc ca il chem doar cind mi-e greu. sper ca nu am zis nici o blasfemie.

uneori, asa

inamicul nr. 1

ce vrei, o scarmaneala ceva?

poate vrei o mitza'n cap?
te uiti la mine de sus?
eu patrulez balconul sa nu cumva sa indrazneasca vreun pupazoi sa-si faca chiar aici un cuib, sub nasu' meu.
tu ma rog ce faci?
nimic, nimic? asta e!uita acus' sosesc: hei, unde fugi. stai sa te gheruiesc putin ca m-ai'nervat!

despre boierie

cine e boier, doarme in pat intr-un pat sau intr-un pat in pat!
nu pot sa va divulg cine-i prostu care-i duce culcusul de colo-colo si cine-i face vint cu un evantai din frunze de palmier si mai ales cine-i pazeste somnicul de pisi!