Tuesday, July 20, 2010

jose saramago - memorialul conventului [3]


pentru beausergent
Referinta:
Hermes Trismegistus – corpus hermeticum

1. Miscarea lumii, prin urmare, si a oricarui lucru viu material nu este faptuita de lucruri care se afla in afara Lumii, ci de lucruri aflate in launtrul ei, Suflet ori Spirit.
[cartea IX, 39]

2. Vointa Zeului este implinire absoluta: a voi si a face sunt pentru el lucrarea aceliasi clipe.
[asclepios. Tratat de initiere IV]

3. Vointa este o calitate divina, este implinirea absoluta: a voi si a aface sunt lucrarea aceleiasi clipe. Caci ceea ce Zeul voieste, este necesar, iar efectul ii insoteste vointa.

4. Sufletul este in eter si misca lucruri vii

5. Omul este un zeu muritor, zeul este un om nemuritor.

6. Tatal a facut oamenii dupa asemanarea sa, omenirea si-a faurit zei dupa propriul chip.

dumnezeu este ciung de mina stinga
parintele bartolomeu combate nehotarirea lui baltazar care isi acuza ignoranta si incapacitatea fizica si este ciung de pe urma unui razboi, cu argumente hermetice - referinte [5, 6]. am putea zice ca e o speculatie daca aceasta formulare nu ar veni din mintea unui prelat, care va fi doctor in canoane:
Vrei să vii tu să mă ajuţi. Baltasar făcu un pas inapoi, uluit, Eu nu ştiu nimic, sint om de la ţară, m-au invăţat numai să omor, şi aşa cum sint, fără o mină, Cu mina aceasta şi cu acest cirlig poţi să faci tot ce vrei, şi sint lucruri pe care un cirlig le face mai bine decit mina intreagă, un cirlig nu simte dureri, dacă trebuie să apuce o sirmă sau un fier, nu se taie, nu se arde, iar eu iţi spun că Dumnezeu e ciung şi a făcut universul.
Baltasar se dădu inapoi inspăimintat, işi făcu repede cruce, ca pentru a-l alunga pe ucigă-l toaca, Ce spui, părinte Bartolomeu Lourenco, unde s-a scris că Dumnezeu e ciung, Nimeni nu a scris, nu este scris, numai eu spun că Dumnezeu nu are mina stingă, pentru că la dreapta lui, lingă mina lui dreaptă se aşază cei aleşi, nu se vorbeşte niciodată despre mina stingă a lui Dumnezeu, nici Sfintele Scripturi, nici Părinţii Bisericii, la stinga lui Dumnezeu nu se aşază nimeni, e golul, nimicul, absenţa, prin urmare Dumnezeu e ciung. Preotul respiră adinc şi incheie, De mina stingă.
Sufletul este in eter si misca lucruri vii
parintele bartolomeu construieste o masina de zburat, a carei propulsie initiala sunt sufletele - referinta[4, 1].
dupa ce se scoleste la alchimisti, se razgindeste si aduna 2,000 de vointe care reusesc sa ridice masina in aer si sa o poarte ca pe un balon cu reguli de navigatie, de 2 ori. ca sa ne convinga.
de ce s-a razgindit saramago?
probabil, aceasta este contributia lui personala, gindind ca prin vointa suntem nemuritori la fel ca si ideea lui de a zbura.
ce invatam noi de aici?
ca intr-o impletitura buna sa ne ameteasca de cap, saramago strecoara un subiect de care, el ateul [hmm], este chinuit. si cum mai bine sa te scuturi de o obsesie decit aruncind-o lumii intregi?
ca intr-o terapie universala, ca doar il citise si pe freud.
Marea amărăciune a lui Baltasar şi a Blimundei este că nu se găseşte un năvod care să poată fi aruncat pină la stele, ca să aducă de acolo eterul care le susţine, după cum afirmă părintele Bartolomeu Lourenco,

Nu este, şi eu, la inceput, am crezut că era sufletul, am crezut de asemenea că eterul este format din sufletele pe care moartea le slobozeşte din trup, inainte de a fi judecate la sfirşitul veacurilor şi al universului, insă eterul nu este alcătuit din sufletele celor morţi, ci este alcătuit, ascultaţi-mă cu atenţie, din voinţele celor vii. [referinta 2, 3]
insă voinţa, ori s-a despărţit de trup, fiind omul incă in viaţă, ori moartea o desparte de el, ea e eterul, voinţa oamenilor e aerul pe care il respiră Dumnezeu, [referinta 2, 3]

aceasta este taina de nepătruns a voinţelor, unde incape una, incap milioane, unu este egal cu infinitul, [referinta 2, 3]
iar tu, Blimunda, nu uita că e nevoie de cel puţin două mii de voinţe, două mii de voinţe care să fi dorit să fie slobode pentru că nu le merită sufletele, ori trupurile nu le merită, [referinta 2, 3]

căci e bine să ştiţi, in procesiuni sufletele şi trupurile se şubrezesc şi nu mai sint in stare să reţină voinţele, spre deosebire de coride sau de autodafeuri, in acestea e o furie care intunecă şi mai mult norii intunecaţi care sint voinţele, sint negrii ca-n război, o beznă adincă se lasă inăuntrul oamenilor.


5 comments:

beausergent said...

*textul

beausergent said...

Nu pot să trec fără să-ţi mulţumesc pentru noua dedicaţie, dar tectul e atât de dens încât trebuie să-l citesc în circumstanţe mai calme decât am parte în acest moment!
multumesc încă o dată!

vic said...

exact asta am vrut si eu sa spun, nu e chiar ce se vede... nu e chiar ateu... nu e chiar istorie... nu e... nu...

beausergent said...

am ieşit dintr-o perioadă încărcată la servicu şi acum pot să citesc cu atenţie articolul tău. abia acum îi înţeleg structura: cu textele de referinţă la început şi cele de analiză a textului după. îmi pare foarte rău că nu am avut răgazul să o fac chiar atunci când l-ai postat. şi trebuie să-mi cumpăr şi eu cartea, să pot integra textele în opus.

beausergent said...

"am putea zice ca e o speculatie daca aceasta formulare nu ar veni din mintea unui prelat"

într-adevăr, contează cine o spune. perspectiva din care e concepută demonstraţia respectivă influenţează atât conţinutul ei, cât şi perspectiva pe care o deschide celui căreie îi este destinată. "Non idem est si duo dicunt idem"...