Saturday, September 26, 2015

strigoii romantismului

e greu sa citesti azi confesiunea unui copil al secolului (care?!) - alfred de musset.
de atunci, au cam trecut secolele, neh? si XIX, si XX si suntem in XXI.
intr-o dezlinata - uneori incoerenta si plictisitoare peltea a unor fapte si sentimente pe care nu le mai cultivam si intelegem, musset ii plateste niste polite lui george sand, un spirit imposibil de constrins si tot atit de inconsecventa ca si musset. si cind nu i se acorda elegant libertatea si-o ia singura: era inaintea secolului ei cu mult, fata de balaceala bolnavicioasa a lui musset.
dar,
pe la 1834, in apartamentul ei din quai malaquais (musset se lasa intretinut fara rusine), alfred ii umplea albumul cu portrete si caricaturi. desena si-i scria catrene comice:

george e-n odaita sa
intre flori o floare,
cu ochi plinsi, biata de ea,
trage din tigare...
sau, din calatoria in italia:

george, pe punte, pe duneta,
sta fumind o tigareta;
musset, negru ca un drac,
are crampe la stomac.

as da, oare ce? boxele logitech noi-noute sa vad aceste desene, aceste catrene cu zgircenie reproduse de andre maurois in lelia sau viata lui george sand. 

0 comments: