Wednesday, March 30, 2011

razboiul ultimului cartus

inainte sa cititi, apasati play, fiindca trebuie sa respectam dorinta autorului care a umplut paginile cu uvertura 1812 de ceaikovski. care si ea e dedicata unor razboaie, unui razboinic.


Vonnegut scrie in segmente mici, discret sau discontinuu, cum doriti – fiindca nu mai suporta viata in doze mari. asa functioneaza el acum: unele intimplari le repeta redundant, exact cum le are salvate in locatiile din memorie.

grundul istoriilor sale este intotdeauna razboiul oricare ar fi el, caci nu exista eveniment mai teribil cu urme expres ireparabile, decit razboiul. restul sunt flash-uri dintr-un timp pe care-l poarta in spate.

Am citit despre cel de-al doilea razboi mondial. Civilii si soldatii deopotriva si chiar copiii mici, erau mindri ca au luat parte la el. Se pare ca era imposibil, pentru orice persoana, sa nu se simta ca facind parte din acel razboi, daca traise in vremea in care avusese loc. Da. Iar suferinta sau moartea soldatilor, a marinarilor si a puscasilor marini era resimtita, macar partial, de toti ceilalti.

Dar razboiul din Vietnam apartine exclusiv celor care au luat parte la el. Se pare ca nimeni altcineva n-a avut nimic de-a face cu el. Toti ceilalti sunt curati ca lacrima. Numai noi suntem timpiti si jegosi, pentru ca am luptat intr-un asemenea razboi.

Barba albastra – kurt vonnegut / polirom

Hocus pocus - kurt vonnegut / polirom

nu va lasati pacaliti de titlurile frivol-ludice, e o capcana.

titlul celui de-al 2 roman nu trebuie sa va sugereze iepurasi sau porumbei intr-un joben, ci incarcatura mortala pe care o poarta cuvintele si de care nu suntem constienti, si nici de rezultatul indirect al hocus pocus-ului verbal, al blabla-ului nesfirsit, fie ca miza e viata oamenilor, fie ca e actul sexual cu echivalentul erotic al hocus pocus-ului cu promisiuni de aventuri la venetia:

Soldati, vreau sa ma ascultati, sa ma ascultati foarte atent!

Si ei ma ascultau, ma ascultau foarte atent.

dar,

ceea ce mi s-a parut demn de o mina de maestru este lovitura plina de umor pe care o da unei scrieri oculte ca Protocoalele inteleptilor sionului, printr-o parodie numita consfatuirile batrinilor din tralfamadore, o povestioara sf strecurata in paginile unei reviste de barbati:

Era vorba despre fire inteligente de energie, lungi de trilioane de ani-lumina. Acestea doreau sa populeze universul cu forme de viata muritoare, care sa se reproduca singure. Asa ca mai multi dintre ei, adica batrinii din titlu, au avut o intilnire oficiala, intersectindu-se in apropierea unei planete numite tralfamadore.

Batrinii au fost de accord ca singurul mod practic in care viata poate calatori prin spatiu pe distante mari este sub forma de plante si animale extreme de mici si rezistente, care sa fie purtate de meteoritii ce ricoseaza din planetele lor.

Pina la ora aceea, nicaieri nu se dezvoltase inca vreun microorganism sufficient de puternic pentru a supravietui unei astfel de calatorii.

Cind toate celelalte forme de viata de pe pamint au disparut, iar aceasta planeta a devenit la fel de sterila ca luna, microorganismele au hibernat ca spori virtual indestructibili, capabili sa astepte oricit e nevoie pina la urmatoarea ciocnire norocoasa cu un meteorit. In acest fel, in cele din urma calatoria in spatiu a devenit cu adevarat posibila.

Scopul vietii pe pamint este acela de a ajuta microorganismele sa se pregateasca pentru a parasi planeta atunci cind va sosi momentul, inseamna ca pina si cele mai deosebite fiinte umane din istorie Shakespeare, Mozart, Lincoln, Voltaire nu au fost altceva decit o cutie petri in cu Adevarat Mareata Schema a Lucrurilor.

*cutie petri

vas care se inchide etans, denumit dupa bacteriologul german care l-a folosit pentru cultura bacteriilor si a altor microorganisme.

ei, ce parere aveti de asa o teorie a originii-evolutiei-extinctiei speciei umane?

suntem nimic, doar gazda microorganismelor nemuritoare, in veci calatorind, periodic eliberate de dictatura conspiratiei universale. de aia nu avem nici inceput nici sfirsit, suntem nimic doar mediul de cultura; virusii, bacteriile si alte microorganisme sunt esenta creatiei.

raspunsul la enigma din final l-am calculat eu: este 82. acesta este numarul celor 2 liste. O fi mult o fi putin?

1 comments:

Anonymous said...

exact atati omuleti sunt desenati si pe ultima pagina, 82 (si pe prima)...