ti-as putea recita arborele asta genealogic pina acum mai bine de o mie de ani, un tata dupa celalalt.
spune-mi cit de mare e arborele genealogic al familiei tale?
cine esti tu?
Thursday, December 8, 2011
jon fasman
-biblioteca geografului-
Wednesday, December 7, 2011
Tuesday, December 6, 2011
Monday, December 5, 2011
cum a fost de 1 decembrie
jazz doarme pe mina mea stinga, tinindu-si capul [ii vad urechiutele cu coada ochiului] si 2 labute mai sus de incheietura cotului.
incet, centimetru cu centimetru incerc sa ridic mina ca sa trec rebus-ul din dreapta in stinga si sa scriu cele 2 cuvinte tocmai gasite. ma gindesc ca mitza nu o sa simta miscarea, si scap.
dar cind mai am putin, de sub pilota apare rarissima labuta cu alb din spate si se aseaza pe mina care tocmai evada.
incet, centimetru cu centimetru incerc sa ridic mina ca sa trec rebus-ul din dreapta in stinga si sa scriu cele 2 cuvinte tocmai gasite. ma gindesc ca mitza nu o sa simta miscarea, si scap.
dar cind mai am putin, de sub pilota apare rarissima labuta cu alb din spate si se aseaza pe mina care tocmai evada.
Tuesday, November 29, 2011
sefarzii
pentru belle, pe care nu stiu altfel sa o alin
am recitit cu alt interes, mult mai rabdator, elitist si iscoditor, carti care aparent au legatura doar prin atmosfera generala, 2 din ele localizate in geografia peninsulei iberice - unde altundeva - numita Sefarad iar a 3a venind din consecintele primelor 2, peste tot in europa.
Spanische Ballade, Raquel, The Jewess of Toledo, 1955 de Lion Feuchtwanger o minunata istorie cavalereasca din vremea unui rege imprudent care tinjea dupa gloria bataliilor cruciate indragostit de o preafrumoasa evreica. impotriva impulsivitatii si agresivitatii unui print catolic sta o comunitate tolerata, bogata, culta, izolata in perimetre cu ziduri de cetate, prudenta, hartuita si cu indivizi solidari.
acestea sunt aparentele, insinuarea in roman a culturii si istoriei imperiului arab este mult mai puternica. si iata ca 2 factori de civilizatie, arabii si evreii au parasit ulterior Sefarad, lasind uimitoare vestigii din vremuri cind religia catolica tamiia la capatul bolnavului, iar evreii aduceau un medic arab.
Ultimul cabalist din Lisabona, de Richard Zimler este chiar prigoana, violenta, dezmatata povestita de un supravietuitor, o actiune jumatate politista, jumatate oculta. cu cit citesti, cu atit mai trebuie sa citesti si altele cu final indoielnic in ale intelegerii.
Facla în ureche, (povestea vieții): 1921 -1931 de Elias Canetti este o carte autobiografica a unui scriitor evreu sefard de nobel, a carui familie a scapat din peninsula la macel, si s-a stabilit la sud de dunare.
prima mea mirare a fost cum e sa-ti stii stramosii pina acum vreo 500 de ani?
a doua mirare a fost razboiul dintre o mama si un copil teribil de posesiv, care nu s-a terminat niciodata dar a zamislit un talent deosebit intr-o limba care, nu era cea materna.
[merita si Jocul privirilor, (povestea vieții): 1931 -1937]
vorbim despre valori care vor ramine si dupa ce noi nu vom mai fi, noi care ridicam generatia TV, care la 10-12 ani spune cu aplomb spre camera ca a vizitat parcul FERASTRAU.
am recitit cu alt interes, mult mai rabdator, elitist si iscoditor, carti care aparent au legatura doar prin atmosfera generala, 2 din ele localizate in geografia peninsulei iberice - unde altundeva - numita Sefarad iar a 3a venind din consecintele primelor 2, peste tot in europa.
Spanische Ballade, Raquel, The Jewess of Toledo, 1955 de Lion Feuchtwanger o minunata istorie cavalereasca din vremea unui rege imprudent care tinjea dupa gloria bataliilor cruciate indragostit de o preafrumoasa evreica. impotriva impulsivitatii si agresivitatii unui print catolic sta o comunitate tolerata, bogata, culta, izolata in perimetre cu ziduri de cetate, prudenta, hartuita si cu indivizi solidari.
acestea sunt aparentele, insinuarea in roman a culturii si istoriei imperiului arab este mult mai puternica. si iata ca 2 factori de civilizatie, arabii si evreii au parasit ulterior Sefarad, lasind uimitoare vestigii din vremuri cind religia catolica tamiia la capatul bolnavului, iar evreii aduceau un medic arab.
Ultimul cabalist din Lisabona, de Richard Zimler este chiar prigoana, violenta, dezmatata povestita de un supravietuitor, o actiune jumatate politista, jumatate oculta. cu cit citesti, cu atit mai trebuie sa citesti si altele cu final indoielnic in ale intelegerii.
Facla în ureche, (povestea vieții): 1921 -1931 de Elias Canetti este o carte autobiografica a unui scriitor evreu sefard de nobel, a carui familie a scapat din peninsula la macel, si s-a stabilit la sud de dunare.
prima mea mirare a fost cum e sa-ti stii stramosii pina acum vreo 500 de ani?
a doua mirare a fost razboiul dintre o mama si un copil teribil de posesiv, care nu s-a terminat niciodata dar a zamislit un talent deosebit intr-o limba care, nu era cea materna.
[merita si Jocul privirilor, (povestea vieții): 1931 -1937]
vorbim despre valori care vor ramine si dupa ce noi nu vom mai fi, noi care ridicam generatia TV, care la 10-12 ani spune cu aplomb spre camera ca a vizitat parcul FERASTRAU.
Friday, November 25, 2011
nu
umblu cu liste interminabile, de pe care tai dar si adaug, intr-un oras mohorit, si NU cred ca vreau sa vad sclipici si globuri cind mai am multe lucruri neterminate din anul in curs, NU vreau sa expediez ravase lui mos craciun in care sa-i cer iarasi carti si muzica, NU vreau sa vad bilantul fiindca e in defavoarea mea, NU si NU.
mergind dimineata pe un drum pe care l-as sti si orbeste, am fost surprinsa de o invazie de ciori, cerul s-a impestritat cu milioane de ciori si aerul s-a umplut de ciriituri si tipete. pina si ciinele care topaia la picior linga mine s-a oprit uitindu-se pe cer la rotirea lor nebuna.
paradoxal, m-am binedispus, revenindu-mi la dimensiunile mele reale nesemnificative, atita timp cit fie ca e 2011 sau 1105 pe un cer se vor roti in ritualul de plecare spre cimp, stoluri mari de ciori.
mergind dimineata pe un drum pe care l-as sti si orbeste, am fost surprinsa de o invazie de ciori, cerul s-a impestritat cu milioane de ciori si aerul s-a umplut de ciriituri si tipete. pina si ciinele care topaia la picior linga mine s-a oprit uitindu-se pe cer la rotirea lor nebuna.
paradoxal, m-am binedispus, revenindu-mi la dimensiunile mele reale nesemnificative, atita timp cit fie ca e 2011 sau 1105 pe un cer se vor roti in ritualul de plecare spre cimp, stoluri mari de ciori.
Wednesday, November 23, 2011
amy tan
am pornit sa scriu despre amy tan, asa, scolareste, mie mi-a placut prima data clubul norocoaselor pentru ca...
dar,
mi-au cazut ochii pe un articol un primar din judeţul Ialomiţa a vopsit comuna Platoneşti în portocaliu!
si gata madlena mea a tisnit din palarie; mi-am adus aminte de paul georgescu si romanele lui cu acest platonesti [despre care vreme lunga am crezut ca nici nu exista], din pustiul baraganului, unde singurul lucru care se intimpla era ca oamenii respirau. vara baroc, solstitiu tulburat...
romane cu minutie scrise, balzaciene, cu inflorituri, reveniri, tapiserie, ce mai.
paul georgescu autodescoperit la o deplina si prea plina maturitate ca romancier invirtind pe degete compozitia, un mare scamator. cum si personajele sale au imprumutat hocus-pocus nume si atitudini din scriitori romani clasici: caragiale, calinescu! adica, otilia, felix... sa nu-ti vina sa crezi cit te poate aiuri, ca la un moment dat nici nu mai stii ce citesti.
lectia cum sa scriem un roman: se ia un alt roman consacrat, se face, se desface, se innoada, se desnoada, se drege.
dar,
mi-au cazut ochii pe un articol un primar din judeţul Ialomiţa a vopsit comuna Platoneşti în portocaliu!
si gata madlena mea a tisnit din palarie; mi-am adus aminte de paul georgescu si romanele lui cu acest platonesti [despre care vreme lunga am crezut ca nici nu exista], din pustiul baraganului, unde singurul lucru care se intimpla era ca oamenii respirau. vara baroc, solstitiu tulburat...
romane cu minutie scrise, balzaciene, cu inflorituri, reveniri, tapiserie, ce mai.
paul georgescu autodescoperit la o deplina si prea plina maturitate ca romancier invirtind pe degete compozitia, un mare scamator. cum si personajele sale au imprumutat hocus-pocus nume si atitudini din scriitori romani clasici: caragiale, calinescu! adica, otilia, felix... sa nu-ti vina sa crezi cit te poate aiuri, ca la un moment dat nici nu mai stii ce citesti.
lectia cum sa scriem un roman: se ia un alt roman consacrat, se face, se desface, se innoada, se desnoada, se drege.
Friday, September 16, 2011
de cite feluri este nerusinarea
1. cutiile de pantofi nerusinate si umorul englezesc
Many new houses in the UK are "shameful shoebox homes" which are too small for family life, the Royal Institute of British Architects (Riba) has said.
http://www.bbc.co.uk/news/uk-14909066
multe din casele noi din UK sunt - cu 8% mai mici decit normalul.
2. nerusinarea colaborationista
Alphonse de Chateaubriant, scriitor francez nascut la Rennes in 1877 si mort in 1951 in austria, dupa ce in 1945 a fost condamnat la moarte in contumacie in franta.
Pentru substanta cartilor sale Monsieur des Lourdines, primeste Prix Goncourt 1911, iar pentru La Brière primeste in 1923 Grand prix du roman de l'Académie française.
Sub ocupatie, este presedintele Grupului de Colaborare si conduce din iulie 1940 pina in mai 1941, La Gerbe, un periodic politic si literar, care-l avea redactor-sef pe Marc Augier. Primul exemplar a aparut la 11 iulie 1940 si in el semnau: Jean Giono, Paul Morand, Jean Cocteau, Marcel Ayme, Sacha Guitry, etc. Ei aparau ideea unei europe arianista, curatata de bolsevism aliniata ideilor maresalului petain.
a se vedea de asemeni, celine- D'un château l'autre, 1957.
Friday, September 2, 2011
festivalul george enescu 2011
ministrul culturii, kelemen hunor, a urat la sfirsitul alocutiunii din deschiderea festivalului audienta placuta!
http://www.festivalenescu.ro/index.php?id=3
unii au luat deja pozitie.
http://www.festivalenescu.ro/index.php?id=3
unii au luat deja pozitie.
Friday, August 19, 2011
anosmie
ANOSMÍE f. med. Stare patologică care constă în pierderea (parțială sau totală) a simțului mirosului.
Numărul estimat al anosmicilor este, probabil, mult mai mic decât cel real, deoarece majoritatea celor care suferă de această afecţiune nu spun acest lucru, ci învaţă să se descurce. Specialistul în miros de la Şcoala de Bioştiinţă a Universităţii Cardiff, profesorul Tim Jacob, a afirmat: „Mulţi anosmici din naştere spun că nici măcar nu şi-au dat seama că nu au simţul mirosului până în adolescenţă. Copiii nu înţeleg conceptul de miros, dar nu vor să pară diferiţi de ceilalţi, aşa că învaţă reacţiile pentru mirosurile bune, respectiv cele rele, din reacţiile altora."
Nu există tratament pentru această afecţiune, deoarece atunci când nervii olfactivi sunt afectaţi sau mor, ei nu se regenerează. Cei cu anosmie dobândită pot simţi o revenire temporară a mirosului din motive necunoscute încă, susţin specialiştii. Ei mai pot detecta mirosuri acolo unde ele nu există, un fenomen cunoscut ca „mirosuri fantomă" sau iluzii olfactive, la fel cum cei care au avut un membru amputat simt dureri fantomă în membrul lipsă.
Wednesday, August 17, 2011
cine...
- este radu lupu, cel despre care media scrie superlativ dupa concertul de duminica din cadrul festivalului de la lucerna
[- este claudio abbado, dirijorul orchestrei si dinastia din care face parte]
- este johannes brahms, compozitorul celor Six Pieces for Piano, Op. 118 / 1893 pe care le-a interpretat radu lupu - solo instrument
- este clara schumann, cea careia i-au fost dedicate si rolul ei in viata lui brahms
dupa ce v-ati amintit toate astea, sa ne mai intrebam care este misterul transfigurarii lui radu lupu in brahms?
in fotografia de alaturi este radu lupu si nu brahms cum credeti.
care este virsta la care poti sa abordezi brahms?
de ce este brahms atit de complicat?
de ce este radu lupu un specialist in acest brahms.
de ce frumoasa elvetie stie sa ne aprecieze muzicienii, atit pe radu lupu dar si pe clara haskil, iar noi nu?
si fiindca nimeni nu este in masura sa dea un raspuns absolut:
[- este claudio abbado, dirijorul orchestrei si dinastia din care face parte]
- este johannes brahms, compozitorul celor Six Pieces for Piano, Op. 118 / 1893 pe care le-a interpretat radu lupu - solo instrument
- este clara schumann, cea careia i-au fost dedicate si rolul ei in viata lui brahms
dupa ce v-ati amintit toate astea, sa ne mai intrebam care este misterul transfigurarii lui radu lupu in brahms?
in fotografia de alaturi este radu lupu si nu brahms cum credeti.
care este virsta la care poti sa abordezi brahms?
de ce este brahms atit de complicat?
de ce este radu lupu un specialist in acest brahms.
de ce frumoasa elvetie stie sa ne aprecieze muzicienii, atit pe radu lupu dar si pe clara haskil, iar noi nu?
si fiindca nimeni nu este in masura sa dea un raspuns absolut:
Tuesday, August 16, 2011
cei 2 crotoni
care la vremea asta, innebunesc subit [mari iubitori de soare], se coloreaza si ascund intotdeauna intre ghivece si crengi... o mitza.
Thursday, August 11, 2011
Wednesday, August 10, 2011
lampi solare
simona are lampi solare colorate in gradinile ei pamintene, http://fusaru.blogspot.com/
eu am una singura pe balcon, care arata ca un ozn.
eu am una singura pe balcon, care arata ca un ozn.
Tuesday, August 9, 2011
Monday, August 8, 2011
cui ii arde sa glumeasca...
cind bursele cad ca popicele.
http://www.lexpress.fr/diaporama/diapo-photo/actualite/economie/dur-dur-d-etre-trader_1018668.html?p=10
http://www.lexpress.fr/diaporama/diapo-photo/actualite/economie/dur-dur-d-etre-trader_1018668.html?p=10
Friday, August 5, 2011
sebastian
my lord,
zile si nopti te-am implorat sa-mi trimiti un inger.
'o sa-l cheme sebastian'.
am asteptat cu fiecare raza, cu ultimele puteri alte zile si alte nopti.
sfisiata de incertitudini, am inceput sa-l caut, speriata ca s-ar putea sa nu-l recunosc, sa nu-l vad.
intr-un tirziu, l-am gasit pe tarm, pe stinci, ud si infrigurat, cu aripile frinte: ratacise drumul.
zile si nopti te-am implorat sa-mi trimiti un inger.
'o sa-l cheme sebastian'.
am asteptat cu fiecare raza, cu ultimele puteri alte zile si alte nopti.
sfisiata de incertitudini, am inceput sa-l caut, speriata ca s-ar putea sa nu-l recunosc, sa nu-l vad.
intr-un tirziu, l-am gasit pe tarm, pe stinci, ud si infrigurat, cu aripile frinte: ratacise drumul.
Wednesday, July 27, 2011
adio, pica frunza...
jurnal de pe frontul de est:
1. dimineata la ora 7 fix, gasesc un copacel nud, cu frunzele aurii in strat gros pe asfalt. o fi venit toamna?
2. degeaba vor tiganii scotocitori prin gunoaie sa ne invete ecologia, noi nu si nu.
ei ne lasa niste pungi imense in care sa adunam pet-urile, dar noi de afurisiti le amestecam cu pepenii. sunt alti tigani, aparte care aduna cartoane pe care le pliaza cu stiinta si de aia ne roaga ca tot ce e hirtie, cutie sa le punem separat, dar noi nu, toate cutiile de plasme, frigidere sunt amestecate cu coji de vinete.
3. o femeie care mergea harnica inaintea mea pe straduta spre piata, se opreste stupefiata dupa o masina si zice: asta era calator, ca are inel la picior! cind ma apropii zaresc porumbelul mort, trintit pe asfalt cu aripile larg desfacute. am simtit ca mi se face rau din toate celulele.
4. cum ferestrele biroului meu dau spre biserica, aud slujba in difuzoarele date foarte tare: un preot spune tatal nostru si apasa intr-un fel emotionant pe 'piinea noastra cea de toate zilele...'.
corul care cinta 'doamne miluieste' e vioi, si aproape vesel, din voci tinere. in timp ce scriu au trecut pe canoane, ei nu, ceva e deosebit cu slujba asta si nu pot sa spun exact, dar sunt mai mult de 4 voci distincte.
5. un pisoi urit si tarcat sta pe coada in fata portii, ma opresc si-l intreb. fuge in curte, dar pe sub gard ii vad boticul. ii dau mincarea pregatita pentru motanul nostru adoptat la serviciu. pe un servetel, bobite asortate ramase de la jazz.
pe sub gard, maninca de pe servetel cu harnicie. trag putin de servetel spre mine, imediat o labuta trage mincarea inapoi.
6. nu stiu ce viseaza altii, dar eu cind tin minte ce visez ma aflu in spatii mari, si ma joc si ingrijesc pui de pisi dar de fapt sunt lei, tigri, leoparzi.
7. jazz maninca din nou mincare umeda; linge cu aplicatie chiar si din jurul farfurioarei, ea sclivisita.
cind deschid frigiderul se infiinteaza imediat si asteapta pe marginea chiuvetei, sa-i incalzesc in apa fierbinte, in ibric mincarea. bea si un strop de lapte, care lapte are si el o poveste.
de la o vreme eu o deranjez pe ea noaptea, plimbindu-ma insomniaca prin casa; rasplata sunt pozitiile extravagante in care o surprind pe jazz. o adevarata regie.
sunt imagini unice, la fel cu joaca ei in dulap care vor fi pastrate doar in mintea mea.
8. car acasa, de codite, 2 vinete imense care au 3 kg; jazz se infiinteaza sa vada ce si cum.
pe focul maxim, se desfac pintecoase scotind la iveala miezul alb, apos.
le agat intr-o plasa, si dupa ce se scurg aproape o zi, ramine ceva meschin si jignitor pentru economia domestica: pe ce-am dat banii?
dar gustul dulce in salata merita. salata de vinete de iulie e unica. la fel si aroma.
1. dimineata la ora 7 fix, gasesc un copacel nud, cu frunzele aurii in strat gros pe asfalt. o fi venit toamna?
2. degeaba vor tiganii scotocitori prin gunoaie sa ne invete ecologia, noi nu si nu.
ei ne lasa niste pungi imense in care sa adunam pet-urile, dar noi de afurisiti le amestecam cu pepenii. sunt alti tigani, aparte care aduna cartoane pe care le pliaza cu stiinta si de aia ne roaga ca tot ce e hirtie, cutie sa le punem separat, dar noi nu, toate cutiile de plasme, frigidere sunt amestecate cu coji de vinete.
3. o femeie care mergea harnica inaintea mea pe straduta spre piata, se opreste stupefiata dupa o masina si zice: asta era calator, ca are inel la picior! cind ma apropii zaresc porumbelul mort, trintit pe asfalt cu aripile larg desfacute. am simtit ca mi se face rau din toate celulele.
4. cum ferestrele biroului meu dau spre biserica, aud slujba in difuzoarele date foarte tare: un preot spune tatal nostru si apasa intr-un fel emotionant pe 'piinea noastra cea de toate zilele...'.
corul care cinta 'doamne miluieste' e vioi, si aproape vesel, din voci tinere. in timp ce scriu au trecut pe canoane, ei nu, ceva e deosebit cu slujba asta si nu pot sa spun exact, dar sunt mai mult de 4 voci distincte.
5. un pisoi urit si tarcat sta pe coada in fata portii, ma opresc si-l intreb. fuge in curte, dar pe sub gard ii vad boticul. ii dau mincarea pregatita pentru motanul nostru adoptat la serviciu. pe un servetel, bobite asortate ramase de la jazz.
pe sub gard, maninca de pe servetel cu harnicie. trag putin de servetel spre mine, imediat o labuta trage mincarea inapoi.
6. nu stiu ce viseaza altii, dar eu cind tin minte ce visez ma aflu in spatii mari, si ma joc si ingrijesc pui de pisi dar de fapt sunt lei, tigri, leoparzi.
7. jazz maninca din nou mincare umeda; linge cu aplicatie chiar si din jurul farfurioarei, ea sclivisita.
cind deschid frigiderul se infiinteaza imediat si asteapta pe marginea chiuvetei, sa-i incalzesc in apa fierbinte, in ibric mincarea. bea si un strop de lapte, care lapte are si el o poveste.
de la o vreme eu o deranjez pe ea noaptea, plimbindu-ma insomniaca prin casa; rasplata sunt pozitiile extravagante in care o surprind pe jazz. o adevarata regie.
sunt imagini unice, la fel cu joaca ei in dulap care vor fi pastrate doar in mintea mea.
8. car acasa, de codite, 2 vinete imense care au 3 kg; jazz se infiinteaza sa vada ce si cum.
pe focul maxim, se desfac pintecoase scotind la iveala miezul alb, apos.
le agat intr-o plasa, si dupa ce se scurg aproape o zi, ramine ceva meschin si jignitor pentru economia domestica: pe ce-am dat banii?
dar gustul dulce in salata merita. salata de vinete de iulie e unica. la fel si aroma.
Tuesday, July 26, 2011
Monday, July 25, 2011
Friday, July 22, 2011
patison
din gradina altora: http://www.gradinamea.ro/Dovlecelul_patison_4890_580_1.html
prefer patisonul dovlecelului obisnuit, pentru ca e mai fin si mai carnos, si daca e tinar/mic nu are seminte deloc. se conserva foarte bine si la congelator: usor oparit si feliat pentru o cistiga spatiu.
din feliile lui carnoase se fac snitele, sau pe gratar- garnitura, sau simplu prajit in putin ulei de masline - cu iaurt.
sau fiert, si apoi facut salata cu ulei, exact ca salata de vinete. [trebuie adaugata lamiie fiindca e dulce]
merge taiat cubulete si adaugat la orice sos caruia-i schimba textura si gustul.
e o adevarat placere sa-l cumpar si sa-l prepar.
va vine sa credeti ca e un soi de castravete?
si daca doriti, aveti aici http://cofeturi.blogspot.com/2011/07/dovlecei-de-la-darastii-de-ilfov.html
o reteta cu dovlecei de ilfov, dar nu e obligatoriu, fiecare cu dovleceii lui!
prefer patisonul dovlecelului obisnuit, pentru ca e mai fin si mai carnos, si daca e tinar/mic nu are seminte deloc. se conserva foarte bine si la congelator: usor oparit si feliat pentru o cistiga spatiu.
din feliile lui carnoase se fac snitele, sau pe gratar- garnitura, sau simplu prajit in putin ulei de masline - cu iaurt.sau fiert, si apoi facut salata cu ulei, exact ca salata de vinete. [trebuie adaugata lamiie fiindca e dulce]
merge taiat cubulete si adaugat la orice sos caruia-i schimba textura si gustul.
e o adevarat placere sa-l cumpar si sa-l prepar.
va vine sa credeti ca e un soi de castravete?
si daca doriti, aveti aici http://cofeturi.blogspot.com/2011/07/dovlecei-de-la-darastii-de-ilfov.html
o reteta cu dovlecei de ilfov, dar nu e obligatoriu, fiecare cu dovleceii lui!
Thursday, July 21, 2011
Monday, July 18, 2011
Friday, July 1, 2011
aha!
Tuesday, June 21, 2011
solstitiu
va vine sa credeti sau nu, este ziua cea mai lunga.
de miine alergam spre cealalta jumatate a anului, spre iarna.
de miine alergam spre cealalta jumatate a anului, spre iarna.
moleseala de dupa amiaza
jazz doarme asa,
si
se uita urit la deranj asa.
[vic, nu ai vrut tu sa faci rebus? dupa ce, ca faci o intreaga harmalaie cind stergi cu guma ce gresesti, de ce o cauti cu luminarea, si-mi faci poze?
asa intelegi tu respectul celuilalt? daca eu nu te deranjez, tu de ce ma blitzuiesti? aaaa? sa te zgirii?]
sise uita urit la deranj asa.
[vic, nu ai vrut tu sa faci rebus? dupa ce, ca faci o intreaga harmalaie cind stergi cu guma ce gresesti, de ce o cauti cu luminarea, si-mi faci poze?
asa intelegi tu respectul celuilalt? daca eu nu te deranjez, tu de ce ma blitzuiesti? aaaa? sa te zgirii?]
Monday, June 20, 2011
nucii armatei romane
cind, pe drumul tecuci-adjud, fac dreapta spre nicoresti, si vad in fata mea lungul drum al nucilor, plantati de armata romana in primul razboi mondial, si care au povestea lor, si care fac curind 100 de ani,
cind ajung aici,
incep sa pling.
nimic nu va egala in viata asta a mea, drumul spre padurea buciumenilor, spre stupina.
bucuria mea de a scoate miere, fagurii grei, fosnetul padurii, gradina cu florile raiului, lunca siretului si tiganii calarind fara sea cai divini, mi^ni^ndu-i spre apele siretului.
acasa, nimic nu mai seamana, mierea trasa in borcane devine neutra, capaceala e doar capaceala, iar casul de capra invelit in busuioc rosu intra la congelator inainte sa mai zica povesti cu iezi abia fatati si capre grijulii urmarindu-i cu blindete.
vreo saptamina, amintirile se leaga de trandafirii adusi in portbagaj in punga cu apa, altfel nu as crede ca exista acest tarim de basm. cu lizuca si patrocle. si cele 2 minastiri de maici.
cind ajung aici,
incep sa pling.
nimic nu va egala in viata asta a mea, drumul spre padurea buciumenilor, spre stupina.
bucuria mea de a scoate miere, fagurii grei, fosnetul padurii, gradina cu florile raiului, lunca siretului si tiganii calarind fara sea cai divini, mi^ni^ndu-i spre apele siretului.
acasa, nimic nu mai seamana, mierea trasa in borcane devine neutra, capaceala e doar capaceala, iar casul de capra invelit in busuioc rosu intra la congelator inainte sa mai zica povesti cu iezi abia fatati si capre grijulii urmarindu-i cu blindete.
vreo saptamina, amintirile se leaga de trandafirii adusi in portbagaj in punga cu apa, altfel nu as crede ca exista acest tarim de basm. cu lizuca si patrocle. si cele 2 minastiri de maici.
Friday, June 17, 2011
pentru wend
caltunasi, oxalis, oregano, salvie, clematita.
florile pe care le cresc in fiecare an, pe balcon: unele din seminte [caltunasi], altele din pricajite rasaduri; numai clematita a fost adoptata de mica din supermarket si are un ritual propriu de ingrijire.
ei, ca si lui jazz, le-ar sedea bine in libertate, intr-o gradina frumoasa.
florile pe care le cresc in fiecare an, pe balcon: unele din seminte [caltunasi], altele din pricajite rasaduri; numai clematita a fost adoptata de mica din supermarket si are un ritual propriu de ingrijire.
ei, ca si lui jazz, le-ar sedea bine in libertate, intr-o gradina frumoasa.
Wednesday, June 15, 2011
sa cautam vinovatul?!
acesta este halatul meu de iarna preferat. dar il mai revendica si altii, care dupa cum se vede i-au jumulit mineca stinga, la fel cum se intimpla cu tricouri, pijamale, haine de casa ce-i pica sub labute la timpul alintatului.
cine-i vinovatul? pai, nu trebuie cautat prea departe. e pe aici, pe undeva.
cine-i vinovatul? pai, nu trebuie cautat prea departe. e pe aici, pe undeva.
